Marii comercianți de produse alimentare nu vor mai fi obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, conform unui proiect de lege adoptat astăzi prin votul final al Camerei Deputaților.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Modificările, care au fost anunțate anterior în exclusivitate de Profit.ro, au fost adoptate cu 150 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă, în timp ce 9 deputați s-au abținut. Proiectul va fi transmis acum spre promulgare șefului statului.
De ce este important: Obligația era în vigoare, conform unei legi adoptate de Parlament în 2016, de la începutul anului 2017, și este valabilă în cazul comercianților care au o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active total de peste 2 milioane de euro, echivalent în lei.
Comisia Europeană a deschis, în 2017, împotriva României o procedură de infringement, condiderând că legea încalcă drepturile consumatorului de a alege marfa dorită și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană. De atunci, autoritățile guvernamentale și parlamentarii au promis amendarea legii pentru a se conforma dreptului european, dar abia acum au decis să aducă modificări substanțiale.
În proiectul adoptat de Parlament au fost promovate acum o serie de modificări la Legea comercializării produselor alimentare, eliminându-se cota de 51% de produse autohtone obligatorie pentru marii comercianți.
Pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte și produse de panificație, aceștia vor avea doar obligația de a achiziționa din parteneriate directe și gradual din fiecare categorie, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspete.
”În parteneriatele directe se poate stabili de comun acord % (procentul - n. red) de produse alimentare”, este explicația adusă de parlamentari pentru modificările adoptate.
Potrivit noilor amendamente, lanțul alimentar scurt este înlocuit cu parteneriatul direct, definit drept relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni.
Conform acestor modificări, metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe va fi aprobată prin ordin al ministrului Agriculturii.
Ca urmare a eliminării cotei de 51%, este abrogată și distincția între comercianți în raport cu cifra de afaceri.
Dispare și eticheta ”carne românească”
Din lege este eliminată și obligația ca vânzătorii să acorde spații distincte de expunere și vânzare produselor românești, incluzându-se în schimb prevederea: ”Comerciantul poate acorda, prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine.”
De asemenea, este eliminată eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României, care cuprinde mențiuni ca țara de origine a animalului, de naștere, creștere sau sacrificare.
Totodată, conform modificărilor, produsele din carne comercializate pe piaţa internă nu vor mai cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.
De altfel, din lege dispar definițiile de carne românească (carnea provenită de la animale crescute în fermele din România) și produs românesc (produs obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România):
Termene limită de plată a furnizorilor, eliminate sau majorate
Legea prevede acum că termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate este stabilit prin negocierea contractului, dar fără să depășească 30 de zile calendaristice.
Acum, această prevedere a fost modificat cu sintagma ”termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate se stabilește prin negocierea contractului”, fără a mai menționa vreun interval limită.
Totodată, termenul de plată pentru produsele alimentare proaspete, care acum nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice, este majorat, stabilindu-se că nu poate fi mai mare de 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către beneficiar.
Noi condiții de facturare pentru promovarea produselor
Proiectul adoptat redefiniște și interdicția actuală și strictă ca un comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii.
Potrivit noilor prevederi votate, ”serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a comerciantului, amenajările spațiilor de vânzare ale comerciantului sau operațiunile și evenimentele de promovare a activitații și imaginii comerciantului nu sunt legate de actul comercial”.
Prin urmare, ”este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii, altele decât cele legate de actul comercial”, stabilește noul articol. Totodată, ”serviciile legate direct de actul comercial sunt incluse în contractul dintre părți”.
Vor face excepţie de taxare ”serviciile solicitate de cumpărător de la furnizor pentru operaţiunile de promovare, de marketing şi de publicitate dacă acestea au fost convenite anterior de către furnizor şi cumpărător printr-un acord clar şi lipsit de ambiguitate”, conform noilor propuneri.
După intrarea în vigoare a legii, în termen de 6 luni contractele în desfășurare trebuie modificate corespunzător, conform noilor prevederi.
