Ce-i lipsește Bucureștiului ca să fie oraș turistic?

Ce-i lipsește Bucureștiului ca să fie oraș turistic?

Sursa foto: Profit.ro / Laszlo Raduly

scris 16 ian 2016

Deși Bucureștiul atrage trei sferturi dintre străinii care se cazează an de an în România, nu se poate spune că e un oraș turistic. Nu vedem la tot pasul, ca la Paris, Roma, Viena, Praga sau chiar Budapesta grupuri de străini însoțiți de un ghid care le explică istoria locurilor și a clădirilor din jur, în timp ce ei scapără aparatele de fotografiat, căscând gura la minunățiile arhitectonice din jur, pe care le recunosc de prin filme.

Și totuși, unde este milionul și jumătate de străini care intră în oraș în fiecare an? Majoritatea, spun hotelierii, sunt oameni de afaceri care vin pentru diverse evenimente, congrese, conferințe, ori pentru semnarea contractelor. Mulți dintre ei ajung la hotel, se cazează, se duc la sediul firmei cu care au un contract și pleacă, iar contactul lor cu orașul nu depășește, poate, stadiul unei ieșiri la restaurant. Dacă un om de afaceri din Israel ajunge de cinci ori într-un an în București pentru întâlniri de business și se cazează de fiecare dată la hotel, statistica românească îl înregistrează la sfârșitul anului ca "cinci turiști din Israel".

Ce-i lipsește Capitalei ca să devină un oraș turistic? Farmecul Bucureștiului există, este latent, a fost descoperit de mulți vizitatori străini, însă nu este evident, ca în cazul altor capitale europene, crede Simion Alb, directorul Biroului de Turism al României din America de Nord. Bucureștiul, adaugă el, nu esti nici monumental, nici exotic, nici amplasat într-un cadru natural pitoresc și nu s-a dezvoltat nici ca o destinație de interest special (gastronomic, artistică, design etc).

Simion Alb spune că dezavantajele pot fi, însă, anulate de viața culturală a orașului, de farmecul si amabilitatea locuitorilor și, desigur, de imaginația, inventivitatea și munca edililor. DIn păcate, atât autoritățile centrale, cât și cele locale, nu consideră turismul o prioritate, iar de aici decurg mult dintre lucrurile care îi lipsesc Capitalei  pentru a fi un oraș turistic, apreciază Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România și vicepreședintele nou înființatei Asociații de Promovare a Bucureștiului. El adaugă cu turismul românesc, nu doar cel din București, este subfinanțat, și, în consecință, îi lipsește o structură funcțională, îi ipsește promovarea, proiectele de investiții, centrele de informare și multe altele.

Un alt lucru important care-i lipsește orașului, continuă reprezentantul hotelierilor, este un centru de conferințe multifuncțional modern. El spune că cea mai mare oportunitate turistică a orașului este ca aici să se organizeze conferințe și crede că este vital un astfel de centru, mai ales că în anul 2019 România va deține președinția Comisiei Europene și, cu siguranță, va crește numărul de evenimente care trebuie găzduite.

Hotelul Ambasador a sesizat Prefectura și va contesta în justiție taxa specială de promovare a Bucureștiului CITEȘTE ȘI Hotelul Ambasador a sesizat Prefectura și va contesta în justiție taxa specială de promovare a Bucureștiului

Americanii sunt surprinși că li se cere taxă pentru fotografii în muzee

Bucureștiului îi mai lipsesc organizarea și infrastructura pentru turiștii puțin experimentați sau ... “distrați”, și nu inspiră ordinea, calmul și atmosfera de siguranță cu care sunt creditate alte mari orașe din Europa, cum ar fi Viena, Praga, Budapesta, Cracovia, Madrid sau Amsterdam, spune Simion Alb. Turiștii nord-americani și australieni care au ajuns în București și cu care Simion Alb a vorbit după ce s-au întors, în ultimii ani, apreciază "mixul arhitectonic unic" al orașului, însă sunt surprinși că multe clădiri Art-Nouveau și Art-Deco sunt în paragină.

Turiștii americani, pe locul doi în București, ca număr, după israelieni, sunt nemulțumiți că se fumează în restaurante și hoteluri, că taximetriștii sunt, în general, incorecți cu ei, și că zonele publice nu sunt semnalizate adecvat. "Faptul că multe dintre muzeele din România percep taxă de fotografiere este greu de înțeles de vizitatori, pentru că practica nu este uzuală în multe dintre marile muzee ale lumii", adaugă Alb. Unele muzee din străinătate interzic fotografierea cu bliț, însă nu cer taxă pentru poze.

Orașului îi lipsesc clădirile de patrimoniu (în mare parte), iar acesta este un handicap care trebuie compensat, crede Dragoș Anastasiu, reprezentantul concernului TUI în România. El adaugă că lipsesc evenimente culturale de amploare, un centru de conferințe, o "taximetrie acceptabilă" și, mai ales, ghizi de valoare.

Simion Giurcă, directorul Biroului Național de Promovare al României la Viena, crede că Bucureștiul nu are un management al destinației organizat și condus profesional, iar pentru ca acest lucru să fie pus în practic e nevoie de o asociație de promovare a orașului în care să se regăsească majoritatea, dacă nu toți, actorii implicați în turism și majoritatea firmelor ale căror venituri directe sunt decisiv influențate de circulația turistică.

Străinii cred că nu poți străbate Bucureștiul pe jos

Chiar dacă Bucureștiul are suficiente atracții turistice, posibilități de petrecere a timpului liber, instituții și programe culturale, dar și oferte serioase de shopping, Simion Giurcă este de părere că accesul la acestea nu este coordonat (fiecare deschide și închide după cum dorește, de multe ori fără logica maximizării profitului).

El spune că lipsește, de exemplu, un city-card care să le ofere turiștilor posibilitatea simplă de a călători cu toate mijloacele de transport public din oraș, într-un interval de timp limitat, și cu care să intre la o serie de obiective, motivând astfel suplimentar oaspetele să viziteze cât mai multe. Lipsește, în continuare, cel puțin o broșură bine gândită și realizată, atât pentru promovarea orașului, cât și pentru informarea turiștilor.

Bucureștiului îi lipsesc "foarte multe" pentru a deveni o destinație turistică, crede Cornel Găină, proprietarul complexului Cormoran din Deltă și unul dintre cei mai experimentați oameni din turismul românesc: o voință politică de a dezvolta turismul, o voință politică a consiliilor Primăriei Capitalei și celor de sectoare, publicitate și promovare externă centralizată de către stat și agenții de turism care să ofere toate posibilitățile de petrecere a timpului liber în mod organizat (tur oraș, vizite muzee, spectacole, spectacole folclorice, restaurante tipice, vizite împrejurimi) la niște tarife acceptabile pentru diferitele categorii de turiști. Toate aceste posibilitati de petrecere a timpului liber ar trebui să poată fi rezervate atât la fața locului, cât și de la domiciliul clientului.

Aproape un sfert din proiectul inițial al Therme a fost finanțat de contribuabili, prin ajutor de stat CITEȘTE ȘI Aproape un sfert din proiectul inițial al Therme a fost finanțat de contribuabili, prin ajutor de stat

Găină adaugă că ar fi nevoie și de infrastructură rutieră (autostrăzi) care să lege capitala de țările din jur, de semnalizări ale obiectivelor turistice, pliante cu muzee și alte obiective turistice în limbi de circulație internațională, publicitate agresivă pe net, polițiști politicoși în relațiile cu turiștii și multe altele.

Călin Ile spune că turiștilor străini care ajung în București se plăng că nu găsesc informații în limbi străine (în Centrul Vechi sau în zona Palatului Parlamentului puținele informații existente sunt doar în limba română) și că nu există un entertainment de zi (street performeri, city tour etc.). Sunt deranjați de atitudinea taximetriștilor și a personalului de la intrarea la diverse obiective, cum ar fi Palatul Parlamentului și că nu sunt locuri de parcare destinate autocarelor cu turiști. Străinilor nu le place nici că Bucureștiul nu este un oraș pietonal care să le permită să-l viziteze pe jos. "Trotuarele care lipsesc sau care, atunci când există, sunt aglometrate cu mașini parcate, creează această imagine", afirmă Ile.

Ce spun cifrele

În primele 11 luni ale anului trecut s-au cazat în București mai mult de 2,6 milioane de persoane, după cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Dintre ei, puțin peste un milion sunt români și aproape 1,6 milioane, străini. Tot statistica spune că în primele 11 luni au ajuns în toată România în jur de 2,1 milioane de străini, dintre care peste 86% s-au cazat în București sau orașele reședință de județ. Deci în București înnoptează trei sferturi dintre străinii care vizitează România. De altfel, tot INS a transmis la jumătatea lunii decembrie că la nivelul întregii țări, mai mult de 60% dintre străinii care ne-au vizitat nu sunt turiști.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România l-au reprezentat, potrivit INS, afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (60,6% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 66,3% din total cheltuieli. În București, după cum spun hotelierii, procentul este și mai mare. În 2014 au ajuns în Capitală aproape 2,5 milioane de turiști, dintre care 1,46 milioane de străini, în 2013 au fost 2,2 milioane (1,25 milioane străini), iar în 2012 - 2 milioane (1,16 milioane de străini).

Cei mai mulți străini care au ajuns anul trecut în București au fost israelieni (117.000), urmați de cei din SUA (73.000), Italia (72.000), Germania (72.000), Marea Britanie (71.000), Franța (59.000) și Spania (33.000). În Capitală, un turist stă, în medie, 1,7 zile, mai puțin decât media pe țară (2 zile).

Prin comparație, cel mai vizitat oraș din lume este Londra (18,8 milioane de turiști în 2014, urmat de Bangkok (18,2 milioane de turiști), Paris (16 mil.), Dubai (14,2 mil.), Istanbul (12,5 mil.) și New York (12,2 mil.)

Partea bună a paharului

Bucureștiul are, în opinia celor care lucrează în turism, și multe părți bune deci, în consecință, potențialul de a deveni o atracție turistică. Dragoș Anastasiu vorbește despre proaspăt inauguratul Therme, cel mai mare centru welness din Europa, despre Delta Neajlovului, Snagov și chiar Sinaia, aflate nu departe de Capitală, dar este nemulțiumit că Dâmbovița nu e pusă în valoare, pentru că în lume, în orice oraș turistic, un râu este transformat în punct de atracție. "Suntem pe cale să distrugem Centrul Vechi în urma unei reacții neadecvate după incendiul de la Colectiv", se teme Anastasiu.

Bucureștiul, adaugă el, are cluburi și viață de noapte atractive, are activități culturale, de genul festivalului Geroge Enescu, dar are nevoie de zeci de astfel de evenimente. "La ora actuală Bucureștiul este departe de potențial, dar cred că se îndreaptă pe o cale bună", a mai spus el.

Netflix va bloca accesul prin proxy-uri și VPN-uri. Dar nu e cazul să ne panicăm CITEȘTE ȘI Netflix va bloca accesul prin proxy-uri și VPN-uri. Dar nu e cazul să ne panicăm

Simion Giurcă apreciază că sunt suficiente capacități de cazare în oraș, destule obiective atractive (arhitectură, aspect urban general, curiozități, imobile cu o poveste interesantă, parcuri și grădini, muzee, colecții de artă, expoziții, street art etc.), posibilități de shopping și petrecere a timpului liber. Bucurestiul are restaurante de o mare diversitate, românești și internaționale, cafenele și cluburi și cea mai mare clădire din lume după Pentagon, spune Cornel Găină. El vorbește și despre tratamente ”deosebite și la prețuri competitive" care ar putea aduce străini în București: gerovital, cure de frumusețe, tratament dentar, recuperări medicale etc. Sunt multe mall-uri, chiar în interiorul orașului, cu un orar de funcționare "cum nu mai există în lume", iar mâncarea în restaurante este ieftină, comparativ cu alte capitale europene.

Potențialul Bucureștiului de a atrage turiști străini este incontestabil, însă nu va putea fi valorificat în viitorul apropiat, crede Simion Alb. Capitala nu are un centru de conferințe de sine stătător, nu poate să găzduiască cu ușurință grupuri mari de vizitatori (participanți la coferințe sau la croaziere maritime) și este singurul centru metropolitan major din Europa care nu este legat de o altă capitală europeană printr-o autostradă sau de trenuri de mare viteză. Chiar și călătoria din cel mai mare port maritim al țării la București, continuă Alb, durează cel puțin cinci ore dus-întors, și din nicio capitală Europeană nu poți să ajungi la București cu mijloace de transport terestre în mai puțin de zece ore.

Orașul în care, cu un secol în urmă, Mița Biciclista atrăgea privirile tuturor, pedalând cochetă la șosea, ar putea redeveni într-un singur fel Micul Paris: dacă francezii nu vor avea grijă ca în capitala lor să nu mai aibă loc evenimente nefericite, precum cel din noiembrie, anul trecut, din ce în ce mai mulți turiști vor evita Parisul, iar acolo vor ajunge doar oamenii de afaceri străini, exact ca în București.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
bucuresti
turism bucuresti
simion alb
snagov
therme