Marile nave de croazieră, interzise în centrul Veneției

Marile nave de croazieră, acuzate că pun în pericol centrul istoric al Veneției inclus în patrimoniul UNESCO, vor fi interzise începând cu 1 august, a anunțat guvernul italian.

Prim-ministrul Mario Draghi a salutat "o etapă importantă pentru conservarea lagunei venețiene", supusă de decenii presiunii continui a pacheboturilor care aduc milioane de vizitatori în Orașul Dogilor, scrie Agerpres.

CITEȘTE ȘI Transformarea digitală, răspunsul industriei asigurărilor la provocările pandemiei. Emiterea și plata online a polițelor au crescut exponențial

Apărătorii patrimoniului și ai mediului denunță de ani de zile flagelul navelor mare care amenință ecosistemul fragil al lagunei și fundațiile centrului său istoric.

Dezbaterea a fost relansată luna trecută, o dată cu revenirea croazierelor după luni de pandemie care le-au readus venețienilor liniștea și aerul curat.

Navele de peste 25.000 de tone, de peste 180 de metri lungime, de 35 de metri înălțime sau ale căror emisii conțin peste 0,1% sulf nu vor mai fi autorizate să intre în bazinul San Marco, pe canalul San Marco sau pe canalul Giudecca.

CITEȘTE ȘI 2021, anul prevenției în business. Ce soluții au companiile în dificultate pentru redresare?

Acestea vor trebui să acosteze în portul industrial Marghera, unde se vor realiza amenajări, în timp ce navele de croazieră mai mici (de circa 200 de pasageri) vor putea continua să acosteze în centrul orașului, precizează un comunicat al guvernului.

Italia, a subliniat ministrul culturii și al patrimoniului, Dario Franceschini, a vrut astfel "să evite riscul concret al înscrierii orașului pe lista patrimoniului în pericol".

Timpul presa întrucât organismele consultative ale UNESCO au propus această înscriere la sfârșitul lui iunie și Comitetul pentru patrimoniu mondial urmează să ia o decizie cu prilejul reuniunii sale din China, care va avea loc în perioada 16-31 iulie.

Înscrierea pe lista patrimoniului în pericol poate permite comitetului să acorde o asistență rapidă sitului în cauză de la Fondul patrimoniului mondial.

Dar ea servește, de asemenea, "alertării comunității internaționale în speranța că aceasta se va mobiliza pentru a salva siturile în cauză" și poate fi percepută și "ca o rușine", scrie UNESCO pe site-ul său.