După tragedia din clubul Colectiv autoritățile au înăsprit regulile de care trebuie să țină cont cei care deschid un restaurant sau un bar, iar controalele sunt mult mai dese. În consecință, nu s-au mai deschis în București nici măcar jumătate din numărul de restaurante, baruri și cafenele inaugurate în prima lună din anul trecut, iar primul efect a fost că după cinci ani de creștere continuă, chiriile au stagnat sau chiar au început să scadă, spune Dragoș Petrescu, președintele asociației patronatel a restaurantelor (HORA), dar și unul dintre cei mai mari proprietari de restaurante din România cu brandurile Caru' cu Bere, Hanul lui Manuc, Hanul Berarilor, Pescăruș, City Grill și Buongiorno.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Sunt câteva motive pentru care se inaugurează mai puține restaurante în acest an, spune Petrescu, iar unul dintre ele este că nu poți deschide astăzi un restaurant la fel de ușor cum o făceai acum un an sau în urmă cu trei. Acum nu se mai poate deschide un restaurant decât dacă îndeplinește anumite criterii cărora înainte investirorii nu prea le acordau atenție. Cea mai importantă schimbare, însă, se referă la riscul la incendiu. Alinierea la aceste standarde presupune un proces îndelungat, costisitor, de câteva zeci de mii de euro, pe care nu toți operatorii, potențialii chiriași sau proprietarii sunt dispuși să și-l asume, afirmă președintele HORA. El vorbește de o perioadă de după catastrofa de la Colectiv care nu încurajează investițiile în zona aceasta, de lucru cu publicul, pentru că unii investitori au ajuns să se ferească să bage banii într-un domeniu unde se presupune că ar trebui să aibă grijă de siguranța a zeci sau sute de persoane. Al treilea motiv care a făcut să se deschidă mai puține restaurante este cel al rigorii regularizării fiscale. "Nu mai merge, ai, n-ai casă de marcat sau chiar dacă ai și un angajat greșește pe casa de marcat răspunzi penal, sunt amenzi foarte mari, îți pot închide afacerea...", a explicat Dragoș Petrescu.
El crede că ceea ce se întâmplă acum este normal și, după un timp de câteva luni, poate un an, piața se va reașeza, pentru că oamenii vor înțelege că trebuie să se alinieze noilor criterii. În mod normal, a adăugat el, în București, se deschid în fiecare săptămână între patru și șase restaurante și se închid tot cam atâtea. Acum, însă, începând din această lună, deschiderile sunt mai puține de jumătate.
Primul efect este că după cinci ani de creștere, chiriile încep să scadă, pentru că cererea de spații pentru restaurante și baruri a scăzut. Dragoș Petrescu a amintit că imediat după ce infrastructura din Centrul Vechi a fost finalizată, undeva prin anul 2010, chiriile au crescut continuu, ajungând să se dubleze în ultimii cinci ani. În restul Bucureștiului, după "depresiunea majoră" a băncilor și farmaciilor de la parterele de bloc, din anii 2009 și 2010, când a fost înregistrat un minim, chiriile au crescut, acum fiind cu 30% mai mari decât în acea perioadă.
CITEȘTE ȘI GED a vândut Prestige Tour către un investitor turc Dragoș Petrescu spune că din luna decembrie, însă, chiriile au început să scadă sau, în cel mai rău caz, au stagnat. Cel mai mare declin s-a înregistrat pentru spațiile din Centrul Vechi, unde proprietarii au încasat în ultimele două luni cu 10-20% mai puțin.
Potrivit datelor HORA, în România funcționează în jur de 17.000 de restaurante, dintre care 3.400 în București.
În noiembrie anul trecut, în prima ședință după tragedia din clubul Colectiv, Guvernul a adoptat o hotărâre care, printre altele oprește funcționarea construcțiilor sau amenajărilor fără autorizație de securitate la incendiu, până la obținerea acestui document. Tot atunci, Guvernul a decis că barurile, cluburile, restaurantele, magazinele, cinematografele, teatrele, expozițiile culturale, dar și unitățile din turism, în suprafață mai mare de 200 metri pătrați, vor fi închise dacă numărul de clienți din interior, pentru care a fost acordată autorizația de securitate la incendiu, este depășit cu peste 10%, iar o cale de evacuare a fost anterior desființată.
Autorizația PSI (prevenirea și stingerea incendiilor) sau autorizația de securitate la incendiu nu este impusă tuturor firmelor, parte dintre societăți având dreptul să funcționeze în baza certificatului constatator emis de Registrul Comerțului.
Legislația care impune aceste autorizații a fost modificată de numeroase ori în ultimii ani, actualele norme impunând existența unor astfel de avize doar în cazul anumitor spații comerciale și imobile.
Pe lista celor pentru care în prezent sunt obligatorii astfel de autorizații se află spațiile comerciale din blocuri (dar cu aria desfășurată mai mare de 50 metri pătrați), clădirile de birouri cu suprafața mai mare sau egală cu 600 metri pătrați, spațiile pentru alimentație publică în suprafață mai mare sau egală cu 200 metri pătrați, magazinele cu suprafață mai mare sau egală cu 400 metri pătrați, spațiile de producție din blocuri, centrele de agrement în suprafață mai mare sau egală cu 600 metri pătrați.
În urma incendiului din 30 octombrie izbucnit la clubul Colectiv, au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. Ulterior, bilanțul tragediei a crescut, ajungând la 63 de decese.
