Ultima soluție în turism: când nu poți și nici bani n-ai, îl chemi pe Taleb Rifai

Ultima soluție în turism: când nu poți și nici bani n-ai, îl chemi pe Taleb Rifai
scris 23 iun 2016

Cea mai bună soluție ca să apari la televizor atunci când conduci un domeniu ca turismul e să-l chemi în România pe șeful Organizației Mondiale a Turismului, să o pui de o conferință de nivel mondial și să spui ce îți propui să faci. Oaspetele te laudă, presa scrie despre tine și toată lumea e mulțumită: doar hotelurile din țară zac goale și prăfuite și plâng de dorul turiștilor.

Naistul Nicolae Voiculeț și-a făcut apariția ceva mai târziu la conferința anului în turism, exact când vicepremierul Borc povestea că după '90 românii neglijau turismul intern și treceau granițele ca să vadă minunile lumii. Cu părul prins la ceafă într-un mic coc, barbă și mustăți răsucite la colțuri, ca pe vremea lui Caragiale, urmașul mult mai puțin cunoscut al lui Gheorghe Zamfir purta ochelari negri de soare în interior, și probabil că din cauza lor a fost foarte aproape să se împiedice în cablurile de pe podea.

Voiculeț e nelipsit de câțiva ani de la evenimentele mari organizate de stat în turism, așa cum e prezent mai mereu și la târgurile la care Autoritatea Națională pentru Turism participă în străinătate. Străinii nu dau buzna la standul României când cântă naistul și nici nu se calcă în picioare să-l audă în celebra Carnegie Hall interpretând hituri precum "Frumoasa mea", care l-a făcut celebru pe Marcel Pavel pe plan intern. De altfel, clipurile lui Voiculeț de pe Youtube reflectă succesul care-i determină mereu pe oficialii din turism să-l plătească pentru a cânta la standurile României din străinătate: câteva mii de vizualizări pentru o melodie, în timp ce piesele Innei, de exemplu, au fost accesate de milioane sau chiar zeci de milioane de persoane.

CITEȘTE ȘI Jumătate din agențiile de turism din România, suspectate că funcționează ilegal

Cei care conduc acum turismul l-au moștenit pe Voiculeț de la Grapini, care l-a preluat și ea de la Udrea. Tot pe aceeași filieră genealogică a ajuns să facă drumuri în România și Taleb Rifai, un bătrânel iordanian cumsecade, care conduce de șase ani Organizația Mondială a Turismului, instituție despre care multă lume din turism nu prea știe cu ce se ocupă exact.

Atunci când vor să facă audiență, cei care conduc turismul îl cheamă pe șeful OMT, iar acesta, ca un bunic iubitor, găsește de fiecare dată o vorbă bună, un sfat neutru sau o mângâiere cu care presa se hrănește o zi-două, iar autoritățile ceva mai mult. De exemplu, în 2011, invitat de Udrea cu mare fast și purtat ca pe o poșetă scumpă prin fața camerelor de luat vederi, Rifai s-a exprimat că România se îndreaptă în direcția bună, că este o destinație bogată și cu un potențial extraordinar.

Doi ani mai târziu, jovialul iordianian a fost adus din nou în România de Maria Grapini, șefa turismului din acea vreme. Se spune că fosta specialistă în țesături l-ar fi așteptat la aeroport, dar a meritat, pentru că Rifai a vorbit iarăși frumos despre România. Cele două personalități din turism au semnat atunci un "cod global de etică" cu prilejul conferinței al cărei titlu i-ar fi făcut să crape de invidie pe editorii de la Scânteia: "Identificarea avantajelor competitive ale unei destinații turistice, oportunități și provocări pentru dezvoltarea durabilă a turismului", organizată de Ministerul Economiei în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Turism. Grapini a spus atunci că vrea să facă proiecte care să rămână, fără să știe câtă dreptate avea: postările ei de pe facebook au devenit virale și vor rămâne în mintea multora vreme îndelungată. Tot le acea conferință, Rifai i-a stâns mâna și primarului Capitalei de atunci, Sorin Oprescu, care i-a predat iordanianului cheia orașului. Dacă ne-am lua după ce s-a întâmplat ulterior cu Udrea și Oprescu, după ce Rifai le-a strâns mâinile, poate că ar trebui invitat să îmbrățișeze toată clasa politică.

Un an mai târziu, și ministrul Florin Jianu și-a amintit de Taleb Rifai și s-a întâlnit cu el la o reuniune la Baku, unde s-a dus în fruntea unei delegații care și-a propus din start un obiectiv măreț, dar dacă nu țintești foarte sus ești sortit pieirii. Românii și-au dorit să organizeze în țară o întâlnire a Organizației Mondiale a Turismului care, spuneau ei, ar fi adus României o mare vizibilitate în cercurile înalte ale turismului mondial. Secretarul general al OMT ne-a vizitat în toamna aceluiași an, când a lanasat clusterul în turism dedicat tinerilor, o inițiativă dragă fostului ministru. Și atunci, ca de fiecare dată, a rostit vorbe minunate despre țara noastră.

ANAT neagă că ar fi existat înțelegeri anticoncurențiale, după ce Consiliul Concurenței a venit în control la agenții CITEȘTE ȘI ANAT neagă că ar fi existat înțelegeri anticoncurențiale, după ce Consiliul Concurenței a venit în control la agenții

Au trecut nici doi ani de atunci și se înșelau cei care credeau că bătrânelul amabil cu o umbră de mustăcioară blondă a ieșit la pensie. A devenit cert că același vechi editor de la Scânteia s-a reprofilat ca om de marketing la ANT, pentru că altfel nu se explică denumiri pe lângă care și lemnul moare sufocat în spațiile mici ale lipsei de imaginație. Conferința Internațională "Managementul integrat al calității pentru destinațiile turistice: cheia pentru competitivitate”, organizată de ANT în parteneriat cu OMT a gravitat în jurul lui Taleb Rifai, care a lovit, parcă, mai necruțător ca oricând în inimile calde ale românilor prezenți la eveniment: "Cred că cel mai important pentru un vizitator, când vine la București, este că va fi impresionat de zâmbetele de aici. Eu călătoresc foarte mult. Și vă spun că aici există un zâmbet real, un zâmbet dulce pe care nu îl găsești în alte locuri în lume". Românilor nu le place să le spui unde greșesc, deși asta i-ar ajuta mult mai mult decât laudele fără legătură cu realitatea. Taleb Rifai știe cum stau lucrurile și le spune ce vor să audă, iar asta îi explică lipiciul la miniștrii români.

Vicepremierul Borc, care i-a stat alături la prezidiu sufocat de importanță, a fost de acord cu cele spuse de șeful OMT și a lansat ideea că turismul cere calitate. Fostul specialist în ciment a atras atenția că România trebuie să se specializeze în turismul cultural și ecoturism, acesta din urmă fiind o nișă pentru oamenii care vor să revină la rădăcini. Fără date, fără cifre, fără lucruri concrete, discursul lui Borc s-ar fi potrivit perfect într-un compartiment de tren, unde călători care se pricep la toate schimbă amabilități și banalități ca să treacă timpul mai ușor.

În timp ce vicepremierul își susținea discursul, în sala uriașă s-a petrecut un fenoment straniu: și-a făcut apariția un omuleț cu o ie largă și lungă, care-i ajungea puțin deasupra genunchilor, așa cum îi vin rochiile lui Carmen Iohannis. De sub ie răsărea o pereche de pantaloni negri, care se asortau cu pălăria rotundă, la fel de întunecată ca ochelarii de soare a lui Voiculeț. Sorbea ușor dintr-o ceașcă de cafea și privea furișat în jur cu ochi mici și, parcă, neîncrezători. A trecut încet printre rânduri și s-a așezat pe un scaun, iar cei care i-au observat geanta de piele de pe umăr, care i-a construit brandul alături de pălăria neagră, l-au putut recunoaște pe rapsodul Grigore Leșe, ambasador al turismului românesc alături de Voiculeț, Cătălin Botezatu și mulți alții.

Președintele ANAT: România are doar un logo, nu și un brand turistic. Ar trebui folosită și imaginea lui Dracula, și a Apostolului Andrei CITEȘTE ȘI Președintele ANAT: România are doar un logo, nu și un brand turistic. Ar trebui folosită și imaginea lui Dracula, și a Apostolului Andrei

Puțini au înțeles ce-a fost în mintea Mariei Grapini atunci când a lansat ideea de "ambasadori ai turismului", numind în funcții onorifice niște oameni dintre care, cei mai mulți nu sunt cunoscuți în străinătate. "Probabil să se dea cu ei pe televizor", au spus unii, pentru că de la Agathon încoace mai toți șefii turismului n-au făcut altceva decât zgomot pe plan intern, lucrând la brandul personal după cum s-a priceput fiecare și după cum a avut statul bani disponibili.Cu doar două milioane de euro bani de promovare, care nu ajung nici măcar ca să participe la târgurile importante din afară, România nu poate emite pretenții pe piața mondială a turismului nici măcar dacă Taleb Rifai ar fi numit prim-ministru. Iordanianul a explicat că pentru a promova eficient turismul, e nevoie de minimum 1% din încasări, adică de cel puțin 18 milioane de euro, în cazul României. Și-atunci cum să nu-i înțelegi pe șefii turismului? Cu un buget atât de subțire ce poți să faci decât să aduci un bătrânel amabil care să-ți spună vorbe dulci? Când aduci lăutari la nuntă și le plătești drumul, cazarea la cinci stele și mâncarea, vrei să-ți cânte că ești cel mai frumos și cel mai bogat. Problemele apar abia atunci când începi să-i și crezi. 

"România a devenit o poveste de succes în ceea ce privește turismul", a spus azi șeful OMT, iar președintei ANT, Anca Nedea, de emoție i s-au umezit lentilele ochelarilor sexy și a spus, printre altele, că trebuie să fim uniții ca peștișorii într-un acvariu. Dar lucurile nu stau deloc bine în realitate. România e printre codașele Europei după încasările din turism. Chiar și așa, din cei două milioane de străini care ajung aici în fiecare an, mai mult de două treimi sunt veniți cu alte interese decât turismul: business, cursuri, conferințe etc. Și poate că în loc să-l deranjeze pe inofensivul și fragilul Rifai și să-l poarte prin avioane, capii turismului ar trebui să ia pulsul de la agențiile de business travel și de la hotelierii din București și să le ceară sfatul, pentru că până la urmă acesta e singurul segment care funcționează, și asta fără ca nimeni să-l promoveze. Nici măcar blândul Taleb Rifai nu spune o vorbă despre el.

Că nu există speranțe de mai bine poate desluși oricine în discursul lui Borc. El vorbește în primul rând despre românii care ar trebui convinși să-și facă vacanțele în țară și abia apoi se referă la străinii care trebuie aduși aici. În acest an s-ar putea să-și vadă visul împlinit, pentru că speriați de atentatele din Turcia, zeci de mii de români vor renunța la Antalya, iar unii dintre ei vor alege litoralul românesc.

Privit din fotoliile călduțe ale ministerelor, dar și de la Madrid, unde-și are sediul Taleb Rifai, turismul românesc pare tânăr, cochet și de viitor. Dar cei care știu că străinii confundă Bucureștiul cu capitala Ungariei, că taximetriștii sunt un coșmar pentru cei care nu vorbesc româna, că drumurile sunt pline de gropi și serviciile din stațiuni mizerabile, văd altfel turismul românesc: îl văd ca pe un tip ferchezuit pe care nu-l cunoaște nimeni, cu ochelari negri, mustăcioară și coc, care pășește mândru, dar nu vede pe unde calcă.

viewscnt
Afla mai multe despre
romania
ant
borc
turism
talef rifai