În timp ce o parte a lumii este îngrijorată cu privire la accesul la alimentele de bază din cauza războiului din Ucraina – unul dintre cei mai mari producători de grâu, floarea soarelui etc., noua recolta de grâu estimată în Bulgaria va fi aproape la fel de mare ca anul trecut, dar mult mai scumpă.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Între timp, însă, prețul pâinii a crescut cu cel puțin 50% la nivel global, dar motivul pentru aceasta nu este războiul. Deși nu fără probleme, Ucraina reușește să exporte cereale, la fel și Rusia – celălalt mare producător în această parte a lumii. Scumpirea din Bulgaria vine din cauza costului îngrășămintelor, carburanților și a forței de muncă, ale căror prețuri au crescut mult din cauza prețului gazelor naturale. Anunțurile statului că se va aproviziona cu cereale, dar nu s-a luat de fapt nicio măsură, au creat un anumit haos pe piață, din care doar comercianții au avut de profitat, arată Rador.
Fiecare producător a fertilizat în funcție de posibilitățile sale. În unele zone este fertilizat, în altele – nu suficient, dar ulterior acest lucru va afecta randamentul pe hectar. Cei care nu au fertilizat vor avea recolte mai mici și vor fi mai vulnerabili în această criză.
Astfel rezumă situația privind noua recoltă de grâu Kostadin Kostadinov, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Cereale. Motivul este că, din cauza creșterii prețului gazului, producătorii cumpără îngrășăminte de 4-5 ori mai scumpe, preparatele pentru protecția plantelor pentru un an s-au scumpit cu circa 40%, tot cu atât au crescut și salariile în acest segment al agriculturii, arată Kostadinov.
Toate acestea au crescut semnificativ costul îngrijirii recoltei. „Prețul acesteia este influențat de datele anunțate de Organizația Mondială a Cerealelor, de cotațiile bursiere, dar prețul cu siguranță nu va fi același cu cel de anul trecut”, a subliniat Kostadinov. El amintește că achiziția primelor cantități vara trecută a început de la 300 de leva pe tonă, iar acum există deja oferte „verzi” (vânzări înainte de recoltare – n.red.) pentru 750-780 de leva pe tonă.
Seceta afectează și ea peisajul sumbru cu prețurile. Acest lucru este valabil mai ales pentru nord-vestul Bulgariei, unde în urmă cu doar o săptămână au căzut primele ploi de la ultima fertilizare. De aceea și multe culturi de grâu s-au uscat deja – într-un moment în care intră în faza de coacere. „Nu vor fi îndeplinite așteptările privind recolta de anul trecut”, a spus Kostadinov.
Vasil Simov, directorul executiv al Bursei de Mărfuri din Sofia, a comentat că în Bulgaria există supraproducție nu numai de grâu, deci nu poate fi nicio problemă cu lipsa alimentelor de bază. Prognoza lui este pentru o recoltă de aproximativ 6 milioane de tone de cereale pentru pâine în această vară. Spre comparație, anul trecut a fost recoltat un record de 7,1 milioane de tone, iar consumul intern este de 1,8-2 milioane de tone pe an.
El estimează că vor rămâne cel puțin 4 milioane de tone pentru export. “Suntem departe de acele regiuni în care sunt așteptate greutăți cu privire la aprovizionarea cu alimente și foamete. În mod special în Bulgaria, putem să spunem că avem o supraproducție de grâu, porumb și floarea-soarelui”.
Prețul la bursă al grâului în bazinul Mării Negre, care include producția Bulgariei, Rusiei și Ucrainei, s-a schimbat semnificativ în ultimul an. Anul trecut, pe vremea aceasta, grâul Rusiei și Ucrainei se tranzacționa la 265 de dolari pe tonă, iar cel bulgar – 230 de dolari pe tonă. Acum, prețul din mai al cerealelor rusești și ucrainene este de 390-395 de dolari pe tonă, o creștere de aproximativ 50% pe an, a spus Simov. În Bulgaria, prețul cerealelor a crescut cu 70% în ultimul an, la aproximativ 400 de dolari pe tonă.
Între 50 și 70% este și creșterea prețurilor la grâu pe alte piețe importante precum Statele Unite, Franța și Germania. „Dar este îmbucurător că de la sfârșitul lunii februarie până în prezent, prețul grâului nu a crescut, există chiar o tendință de scădere vizibilă”, a menționat Simov. Explicația pentru aceasta este că, în ciuda războiului din Ucraina și a unor secete, producția mondială de grâu este de așteptat să fie în total de 779 de milioane de tone, ceea ce este mai mult decât recoltele anterioare, iar incapacitatea Ucrainei de a-și exporta întreaga recoltă de vara trecută nu se dovedește a fi fatală, explică Simov. El atrage atenția că există țări cu producție mult mai bună decât în anii precedenți – întreaga UE, Canada, Australia, Argentina, Rusia. În plus, Ucraina însăși are neexportate circa 15-20 de milioane de tone din recolta anterioară, iar conform Consiliului Mondial al Cerealelor, Ucraina se așteaptă la o recoltă de aproximativ 20 de milioane de tone de grâu, față de 28 de milioane de tone vara trecută.
În această situație, nu se poate aștepta la o creștere bruscă a prețului grâului, deși cel deja avut în vedere față de anul trecut nu este deloc puțin. Acesta ca urmare a costurilor crescute pentru cultivare – îngrășăminte, combustibili, forță de muncă, nu o recoltă mai slabă, a adăugat Simov. El se așteaptă ca atunci când noua recoltă va apărea pe piață, prețurile realizate să scadă cu aproximativ 10%. El remarcă, însă, că este foarte dificil să se facă analize și prognoze în situație de război, că potențialul pericol al penuriei de materii prime este încă luat în calcul ca preț pe piețe. Deși în întreaga lume sunt așteptate recolte mari.
La începutul lunii martie, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, a devenit clar că guvernul bulgar intenționează să facă stocuri de grâu pentru pâine. Ulterior, 1 miliard de leva a fost alocat din buget în acest scop și nu a fost foarte clar pe ce principiu, în ce condiții și de unde vor fi cumpărate cerealele, iar companiile de stat responsabile de sarcină s-a dovedit că au mai puțin de 10 angajați și o lipsă de experiență în asemenea tranzacții. Ministerul Agriculturii nu a răspuns la întrebările Dnevnik dacă a fost cumpărată vreo cantitate de grâu din cele 1,5 milioane de tone solicitate. Însă nu există nicio dovadă că o astfel de afacere a avut loc, iar joi (2 iunie) s-a anunțat că Agenția pentru Registru a refuzat să înregistreze majorarea capitalului companiei de stat Vrana cu suma alocată de la bugetul de stat pentru cumpărarea grâului pentru pâine. Recent, ministrul agriculturii, Ivan Ivanov, a subliniat exact îndeplinirea acestei condiții, după care ar trebui să înceapă achiziția.
Vasil Simov a comentat că la Bursa de Mărfuri din Sofia, unde de obicei au loc astfel de tranzacții, inclusiv atunci când Rezerva de Stat își reînnoiește rezervele, statul nu a apărut încă ca și cumpărător. Potrivit acestuia, așteptările zadarnice în acest sens „au blocat puțin piața”. Producătorii au sunat să întrebe dacă sunt așteptate astfel de oferte și doar comercianții de cereale mai întreprinzători au reușit să-și vândă produsele în străinătate.
„Apoi a venit ideea ca Rezerva de Stat să își reîmprospăteze stocurile, dar se pare că problema este mai mult organizatorică și financiară și până acum ideea nu a fost realizată”, a spus Simov. Kostadin Kostadinov a comentat că din declarațiile statului au de profitat în cele din urmă comercianții de cereale, acolo unde se află deja cantitățile rămase din recolta anterioară. Potrivit estimărilor sale, acestea sunt de aproximativ 1 milion de tone. El arată că nu mai există obstacole informale în calea exporturilor, așa cum existau la începutul războiului. La acea vreme, colegii săi au raportat o întârziere deliberată a documentelor de export, zădărnicind tranzacțiile de export. „Pur și simplu, lipsa de experiență și prea multe vorbe au dus la o situație favorabilă comercianților. S-a creat un haos legat de declarațiile guvernului”.
El a explicat că toți producătorii care aveau cantități nevândute s-au grăbit să le vândă în momentul în care au aflat la ce preț a vrut să le ia statul, care era sub cel al pieței. „Și acesta ar trebui să creeze un mecanism de piață pentru a determina prețul de piață al cerealelor, nu să vă spună 475 sau 570 de leva pe tonă la un preț de piață de 600 de leva și mai mult. Nimeni nu își va da cerealele la un astfel de preț”, a spus el.
