Rusia a condamnat-o marți pe Karina Țurcan - fostă membră în consiliul de administrație al companiei energetice Inter Rao EES din Rusia - la 15 ani de închisoare pentru spionaj, într-un proces cu ușile închise, transmite Reuters, care citează informații transmise de agenția de presă RIA.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Karina Țurcan a fost acuzată de transmiterea către Serviciul de Informații și de Securitate al Republicii Moldova (SIS) a conținutului unor scrisori clasificate ale Ministerului Energiei rus, scrie Agerpres.
Țurcan, care și-a susținut nevinovăția, a fost arestată în iunie 2018.
La începutul acestui an, Țurcan s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin cu rugămintea efectuării unei anchete independente în cazul său, atrăgându-i atenția că întregul ei dosar se bazează pe date fabricate. Ea afirma atunci că acuzarea se baza pe câteva documente. Primul reprezenta o copie xerox a unei investigații efectuate de un agent al SIS, care conținea date personale ce se potriveau cu datele lui Țurcan. 'Este o copie greu lizibilă, din care parțial lipsesc pagini: sunt datele mele de bază, care pot fi colectate despre oricare dintre noi: adresă, educație', susținea ea, indicând că era vorba de un formular care putea fi descărcat și de pe internet.
Un al doilea document era compus din presupuse interceptări ale serviciilor secrete ruse ale unor informații care ar fi fost transmise de SIS la biroul NATO, declara Țurcan cu acel prilej, explicând că din nou era vorba despre niște copii xerox greu lizibile în limba engleză, care ar fi reprezentat - conform acuzării - traducerea exactă a unor scrisori confidențiale ale ministrului energiei rus, Aleksandr Novak, și adjunctului său, Anatoli Ianovski.
În apelul său către președintele Putin, Țurcan a insistat că ea nu a avut acces la acele scrisori pentru că în genere nu avea acces la informații considerate secret de stat, adăugând că respectivele texte se refereau la livrări de gaze rusești în Republica Moldova, furnizările de gaze rusești în Crimeea și chestiuni legate de livrări de resurse energetice pe teritoriul Federației Ruse.
