Nu toată lumea a răspuns acestui apel, însă Vidas Magnavicius a acceptat să ghideze o echipă AFP în subsolul unui imobil rezidențial, la Vilnius, pe care locuitorii sunt pe cale să-l transforme în buncăr, scrie News.ro.
”Oamenii voiau să se simtă în siguranță, să știe că se pot proteja în caz de bombardamente și de război, timp de cel puțin câteva zile”, a declară acest administrator de imobil.
”Am convenit că trebuie să ne pregătim”. insistă el, rememorând o reuniune a vecinilor, menită să stabilească un plan de acțiune, la puțin timp după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Lituania, o fostă republică sovietică devenită membră a Uniunii Euripene (UE) și NATO, cu 2,8 milioane de locuitori, inclusiv o minoritate rusofonă, observă cu anxietate Războiul din Ucraina și se teme că poate deveni următoarea țintă.
Auoritățile îi sfătuiesc pe consilierii municipali și comunitățile locale să accelereze construcția de adăposturi.
”Există, în prezent, 6.453 de adăposturi în Lituania, care pot găzdui aproximativ 1,5 milioane de persoane, adică aproximativ 54% din populația țării”, anunța în iunie Guvernul.
Un pic peste jumătate dintre municipalități se confruntă cu o lipsă de spațiu în adăposturi, iar critici afirmă că multe adăposturi există doar pe hârtie și că puține sunt pregătite cu adevărat de situații de criză.
DISCUȚII FĂRĂ POLARIZARE
Vidas Magnavicius și vecinii săi se află printre puținii realmente motivați.
”Atât timp cât nu ne zboară drone deasupra capetelor, nimeni nu se interesează”, își exprimă regretul Donatas Gurevicius, un reprezentant al pompierilor și salvatorilor din Lituania.
Oficiali caută în continuare modalități prin care să abordeze această problemă a pregătirii de ceea ce este de negândit - războiul -, fără să polarizeze societatea și fără să fie acuzați de atitudine belicoasă.
”Ar fi iresponsabil să deranjăm oamenii cu discursuri despre război, însă trebuie să găsim cu toții un mijloc de a aborda acest subiect foarte complex”, este de părere Gurevicius.
Municipalitatea din Vilnius declară AFP că intenționează să modernizeze 32 de adăposturi antibombă în oraș, estimând că ele este necesar să fie pregătite să fie folosite în 12 ore după o urgență.
Ministerul de Interne a lansat anul trecut un program de apărrare civilă, prin care le oferă milioane de euro municipalităților pentru a-și moderniza adăposturile.
Guvernul își dorește ca proprietarii de imobile să-și amenajeze propriile adăposturi sau să pregătească camere securizate, ținând cont de ceea ce s-a făcutn în Ucraina - existența a doi pereți între cameră și exterior.
”Noile imobile de locuințe și marile clădiri publice din Lituania trebuie să fie echipate de-acum cu adăposturi antiaeriene, o practică pe care țări bine pregătite în domeniul apărării civile, ca Finlanda și Elveția, o aplică de zeci de ani”, subliniază Gurevicius.
Magnavicius și vecinii săi au investit câteva mii de euro pentru a-și goli pivnița, a instala în ea toalete și a îmbunătăți instalațiile electrice.
Autoritățile și locuitorii au manifestat un interes mai mare față de adăposturi, după ce două drone de tip Gerbera, folosite de Rusia, au pătruns în Lituania dinspre Belarus în iulie, fără să cauzeze victime ori pagube.
SITUAȚII EXTREME
În ultima perioadă, mai multe persoane au participat la o formare organziată cu regularitate de către Crucea Roșie lituaniană în caz de ”situații extreme și moduri de a se pregăti de ele”, declară un ghid voluntar Rokas Dvarvytis.
Se poate învăța ”recunoațterea pericolelor la timp, să se caute un adăpost și provizii”, declară el AFP.
Formarea abordează de asemenea probleme legate de catastrofe de mediu și amenințări nucleare.
O participantă, Violeta Baranauskiene, plănuiește să fugă, împreună cu copiii săi, în caz de război, însă ”soțul său va rămâne să apere Lituania, așa cum trebuie”.
Orașul Vilnius a adoptat în acest an un plan de evacuări în caz de război. Locuitorii vulnerabili urmează să fie evacuați, iar cei capabili să lupte vor ajuta armata.
Ministerul de Interne a publicat o hartă interactivă a adăposturilor și centrelor de evacuare și a modernizat un website care explică cum să se supraviețuiască cel puțin 72 de ore în caz de criză.
”Site-ul există din 2015, însă nu era foarte popular”, declară Loreta Naraskevicienė, de la departamentul însărcinat cu platforma. ”Acum, interesul față de acest proiect crește”.
