În interiorul coaliției guvernamentale din Austria, veto-ul împotriva primirii României și Bulgariei produce neînțelegeri, scrie publicația locală Die Presse. Ministrul pentru Afaceri Europene, Karoline Edstadler (de la pricinpalul partid, ÖVP), apără veto-ul și cere măsuri rapide în UE împotriva migrației ilegale, în timp ce vicecancelarul Werner Kogler (Partidul Verzilor) ar prefera să scoată Ungaria din zona Schengen.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Karoline Edtstadler (ÖVP) a apărat angajamentul cancelarului Karl Nehammer de a utiliza fonduri europene pentru a sprijini Bulgaria în construirea de bariere fizice la frontiera externă a UE. „A fost necesar să se vorbească tare pentru alte state și protecția frontierelor lor, cum ar fi Bulgaria, care are o frontieră dificilă cu Turcia. Presiunea migrației este deosebit de mare aici. Gardurile sunt doar una dintre numeroasele măsuri care trebuie luate și care există deja în 11 din cele 27 de state membre.”, arată G4Media.ro
Edtstadler vrea să lege „Da” Austriei pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen de progresele în politica UE în domeniul migrației. „Extinderea spațiului Schengen este un lucru pe care dorim să îl discutăm în continuare în coordonare cu partenerii noștri, Bulgaria și România, astfel încât să îl putem repune pe agendă după ce se vor face pașii corespunzători în politica de migrație și azil.”
Edtstadler s-a referit la faptul că în ianuarie președinția Consiliului UE va fi preluată de către Suedia, o țară „care a fost încercată și experimentată în același timp când vine vorba de migrație”. Ea se așteaptă ca și acest subiect să rămână „în continuare pe primul loc pe ordinea de zi și că s-ar putea să avem deja soluții concrete pe masă până la jumătatea anului 2023”. Decizia privind Schengen nu va fi amânată până când întregul pachet de azil va fi decis la nivelul UE prin numeroase acte juridice, deoarece acest lucru va dura ceva timp. „Dar trebuie ca UE să facă acești pași și să stabilească un plan. Atunci putem foarte bine să vorbim din nou despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”, a declarat ministrul UE.
Vicecancelarul Werner Kogler (Verzi) a pus însă sub semnul întrebării veto-ul impus de membrii guvernului ÖVP împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. În realitate, problemele sunt în Ungaria, a declarat Kogler într-un interviu acordat publicației „Kleine Zeitung”, publicat de Crăciun.
„Dacă ar fi să urmăm logica ministrului de interne, atunci Ungaria ar trebui să fie dată afară din Schengen, pentru că de acolo vin cele mai multe transferuri neînregistrate dinspre Austria”, a spus vicecancelarul Austriei.
Ministrul de interne Gerhard Karner a justificat veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen prin creșterea migrației ilegale, tot pe ruta balcanică. Din punctul de vedere al Comisiei Europene și al Parlamentului European, cele două țări au îndeplinit toate condițiile de aderare la Schengen.
Kogler a admis însă că trebuie schimbat ceva în sistem: „Nu se poate ca noi să înregistrăm mai mult de 100.000 de persoane în Austria în conformitate cu regulile și să ne dăm seama că 75.000-80.000 nu au fost înregistrate înainte.” Kogler nu consideră însă că gardurile necesare la frontierele externe ale UE reprezintă o soluție. Întrebat despre existența unui astfel de gard la granița sudică a Ungariei, el a spus: „Nu este nevoie de un gard în Ungaria: „Exact acest lucru arată că un gard singur nu ajută. De aceea, lucrăm la soluții. Și cred că vom reuși. În orice caz, România și Bulgaria ar trebui să fie incluse în zona Schengen anul viitor, potrivit vicecancelarului: „Acesta este obiectivul”.
Părintele iezuit Georg Sporschill, care activează în mod caritabil în România de mai bine de 30 de ani, a criticat în ” Kronen Zeitung ” veto-ul Austriei ca fiind o mișcare de politică internă care a făcut o nedreptate românilor”. „Așa au înțeles-o prietenii mei români. Ei iubesc Austria și au văzut veto-ul ca pe o cruzime care nu a ajutat pe nimeni”.
