Acesta afirmă că ecoturismul presupune organizarea unor activități care să nu afecteze natura, să aducă beneficii comunităților locale și să includă o componentă educațională.
„Ecoturismul poate fi văzut ca un mod prin care comunitățile locale, cultura locală, gastronomia locală, împreună cu resursele naturale sau peisajele naturale din zonele rurale ale țării și, în mod special, din Munții Făgăraș, să ofere baza unei experiențe ecoturistice. Definiția ecoturismului spune să organizăm activități pentru turiști care nu dăunează naturii, au un impact pozitiv pentru comunitate și includ o componentă de educație”, a declarat Istvan Szabo, director dezvoltare afaceri verzi Conservation Carpathia, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Potrivit acestuia, experiențele autentice căutate de turiști sunt construite în jurul naturii, gastronomiei locale și ghizilor care știu să transforme informațiile în povești atractive.
„Noi am învățat în ultimii ani că gastronomia locală din zonele montane, împreună cu un povestitor bine pregătit și cu ture ghidate în natură, pot oferi o experiență inedită pentru turiști atât din România, cât și din străinătate”, a spus Istvan Szabo.
Szabo observă o creștere constantă a interesului turiștilor străini pentru România, tendință susținută inclusiv de dezvoltarea infrastructurii de transport.
„Începe să apară acel tip de turiști care vine în România să vadă centrul vechi din București, dar este curios și să descopere zonele sălbatice din munții noștri, cultura locală și comunitățile locale. Ceea ce simțim noi este că apar solicitări din partea oamenilor care vor în mod special să cunoască natura din România”, a afirmat el.
Un rol important în dezvoltarea ecoturismului îl au ghizii locali și montani. Pentru pregătirea acestora, Conservation Carpathia a creat un program intern de formare denumit „Academia Ghizilor”.
„Nu dăm diplome suplimentare pentru ghizii deja autorizați, dar lucrăm anual cu 15-20 de ghizi și organizăm training-uri și workshop-uri cu formatori din România și din străinătate. Încercăm să-i conectăm cu tot ceea ce se întâmplă în ecoturismul la nivel mondial”, a explicat Szabo.
Acesta spune că misiunea ghizilor este să transforme informațiile despre natură, istorie și tradiții într-o experiență memorabilă pentru turiști.
„Cel mai important lucru este ca acești oameni să aibă darul sau să învețe să povestească despre păduri, despre tradiții, despre partizanii care au fost în Munții Făgărași și despre toate acele resurse și informații pe care ei au rolul să le împărtășească turiștilor”, a precizat reprezentantul Conservation Carpathia.
În paralel cu dezvoltarea activităților turistice, organizația lucrează la implicarea comunităților locale prin centre de vizitare și susținerea producătorilor din zonă.
În prezent funcționează două astfel de centre, Casa Castorului din Rucăr și Casa Zimbrului din Lerești, unde vizitatorii pot afla informații despre biodiversitate, speciile reintroduse în zonă și produsele locale.
„Fiecare centru de vizitare are o zonă de magazin unde producătorii locali, sub brandul Roadele Munților, își pot comercializa produsele, de la zacuscă până la gemuri”, a spus Szabo.
Un alt proiect dezvoltat în ultimii ani este rețeaua de puncte gastronomice locale, prin care gospodăriile din zonă pot servi preparate realizate din propriile produse agricole.
„Punctele gastronomice locale sunt un instrument facil, reglementat prin lege, prin care o gospodărie care are activitate agricolă poate să vândă pentru un număr limitat de turiști mâncare gătită pe baza materiei prime produse în gospodărie. Aceste puncte oferă o incursiune foarte directă în viața de zi cu zi a unei familii din zona Munților Făgăraș”, a declarat el.
Conservation Carpathia oferă asistență tehnică pentru autorizare și dezvoltare, iar în prezent rețeaua a ajuns la zece puncte gastronomice locale.
„Prima discuție cu gospodinele am avut-o în 2021, iar primul punct gastronomic autorizat cu ajutorul nostru a apărut în 2022. Este un proces prin care o familie decide să facă acest pas și presupune o procedură de autorizare”, a explicat Szabo.
Potrivit acestuia, punctele gastronomice nu concurează cu restaurantele, ci completează oferta turistică din mediul rural și oferă familiilor o sursă suplimentară de venit.
„Este aceeași senzație pe care o ai când mănânci la un punct gastronomic local ca atunci când mergeai duminica la rude sau la părinți la țară. În același timp, aceste puncte ajută la asigurarea unui venit constant pentru familiile implicate în ecosistemul local de ecoturism”, a spus el.
Educația reprezintă o altă componentă importantă a activității organizației. În cadrul programelor dedicate copiilor și tinerilor, accentul este pus pe contactul direct cu natura.
„Educația bazată pe natură înseamnă să ieșim din sălile de clasă, să mergem în natură, să vedem, să observăm și să ajutăm la reconectarea generațiilor tinere cu mediul înconjurător”, a afirmat Szabo.
Acesta a precizat că, în cadrul activităților desfășurate recent, aproximativ 1.200 de copii au participat la programe organizate atât în centrele de vizitare, cât și în școli.
Pentru perioada următoare, organizația pregătește noi programe de formare pentru proprietarii de pensiuni și puncte gastronomice locale, inclusiv ateliere dedicate promovării online.
„Un mic producător sau proprietar de punct gastronomic local știe să facă o mâncare bună, dar nu are întotdeauna ochiul format să realizeze o postare sau un reel pentru promovare. Încercăm să îi ajutăm să își dezvolte aceste capacități”, a explicat Szabo.
Totodată, între 10 și 12 iulie va avea loc Făgăraș Fest, cel mai mare eveniment anual organizat de fundație, în comuna Racovița, județul Sibiu.
„Ne așteptăm la mii de participanți. Vor fi tururi ghidate, activități educaționale și mâncare pregătită de mici producători din zona Munților Făgăraș. Încercăm astfel să conectăm oamenii între ei și, în același timp, să sărbătorim natura, flora și fauna printr-un festival cum este Făgăraș Fest”, a concluzionat Istvan Szabo.
