' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
„Oamenii sunt nevoiți să-și găsească variante pentru a-și proteja banii, economiile pe care le au, iar din acest punct de vedere depozitele la termen oferite de bănci nu mai reprezintă o soluție atât de eficientă, având în vedere că inflația este mai ridicată decât dobânzile la multe bănci. Ei sunt nevoiți să descopere noi domenii în care își pot plasa sumele respective, poate pentru a obține randamente ceva mai bune, randamente reale care să nu le afecteze economiile realizate în timp”, a explicat Radu Puiu, analist financiar XTB România, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14:00.
În opinia sa, investițiile au început să atragă inclusiv persoane pentru care piețele de capital reprezentau până recent un domeniu necunoscut. Totuși, înainte de a aloca bani, investitorii trebuie să înțeleagă instrumentele financiare, riscurile asociate și propriile obiective. Nivelul de risc acceptat trebuie raportat atât la suma disponibilă, cât și la scopul investiției.
„Primul pas este să se informeze. Este foarte important să știi în ce investești, să știi exact cum funcționează instrumentele respective, care este gradul de risc înainte de a intra cu banii tăi. Există foarte multe instrumente cu niveluri diferite de risc, iar fiecare trebuie să descopere care este apetitul său pentru risc și care este obiectivul pe care îl are cu suma investită”, a spus analistul financiar.
Studiul realizat de XTB a urmărit să identifice motivele pentru care românii își doresc să obțină venituri suplimentare, obiectivele pe care încearcă să le atingă și măsura în care își construiesc un plan pentru a ajunge la ele.
Potrivit lui Radu Puiu, rezultatele arată că mulți respondenți evită să vorbească despre propriile aspirații, comportament pe care analistul îl leagă inclusiv de experiențele generațiilor care au trăit în perioada comunistă.
„M-a uimit faptul că românii nu vorbesc aproape deloc despre visurile lor. [...] Această traumă, am putea să-i spunem, cred că afectează modul în care o bună parte din populație se exprimă și în legătură cu alte subiecte, nu neapărat despre bani sau despre visurile lor”, a mai precizat Radu Puiu.
Lipsa banilor este principala piedică pentru 43% dintre participanții la cercetare, însă analistul consideră că problema nu se rezumă la nivelul resurselor disponibile. Cheltuielile recurente și alte obligații financiare pot reduce sumele care ar putea fi direcționate către obiective pe termen lung. În același timp, fără un plan, chiar și o creștere a veniturilor poate să nu fie suficientă pentru realizarea acestora.
Achiziția unei locuințe sau a unei mașini și constituirea unui fond pentru studiile copiilor sunt exemple de obiective care necesită organizare și consecvență, indiferent de nivelul veniturilor.
„Nu este nevoie să deții foarte mulți bani pentru a atinge un obiectiv, ci este foarte important să-ți creezi un plan, să-ți trasezi niște pași prin care dorești să ajungi la obiectivul respectiv. [...] Fără o disciplină și fără un plan bine pus la punct, este foarte greu să-ți atingi un astfel de obiectiv”, a afirmat analistul.
Faptul că șapte din zece români nu au făcut ceva concret pentru a-și îndeplini obiectivele indică, în același timp, existența unei piețe încă insuficient explorate pentru investiții și educație financiară. Potrivit lui Radu Puiu, mulți oameni nu știu de unde să înceapă și nici cum să transforme intențiile într-o strategie care să poată fi urmată în următorii doi, trei sau cinci ani.
Interesul pentru antreprenoriat este ridicat, însă dorința de a începe o afacere nu garantează și materializarea acesteia. Înainte de a intra în antreprenoriat, oamenii trebuie să înțeleagă atât avantajele potențiale, precum autonomia și posibilitatea unui nivel de trai mai ridicat, cât și responsabilitățile și timpul necesar dezvoltării unei afaceri.
Analistul observă și o legătură între antreprenoriat și investiții, fără a indica o direcție clară de tranziție între cele două activități. Disciplina, stabilirea unor obiective și urmărirea unor pași concreți reprezintă elemente comune care pot facilita trecerea antreprenorilor către piețele de capital.
„Cred că între cele două activități există un numitor comun. Și anume, vorbim despre faptul că sunt disciplinați și reușesc să-și traseze niște direcții către atingerea obiectivelor respective. [...] Ai deja o hartă, un proiect pe care îl urmezi și atunci îți este mai facil”, a explicat Radu Puiu.
Călătoriile și experiențele personale se află pe locul al doilea în preferințele respondenților, aproximativ 41% dintre aceștia considerându-le importante. Deși astfel de experiențe pot contribui la dezvoltarea personală, ele pot consuma o parte semnificativă din buget și din timpul disponibil, în detrimentul altor obiective financiare. Prioritățile trebuie stabilite în funcție de venituri, vârstă, etapa profesională și responsabilitățile fiecăruia.
În ceea ce privește diferențele generaționale, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se arată mai preocupați de viitor. Radu Puiu pune această atitudine pe seama contextului în care au intrat în viața adultă: pandemia, conflictele militare și scumpirea costului vieții. Aceste experiențe i-au făcut mai atenți la riscuri, dar și mai interesați de găsirea unor modalități prin care să-și controleze mai bine viitorul financiar.
„Pozitiv este faptul că par a fi mai responsabili în această primă parte a vieții de adult, dar, în același timp, asta arată și că o bună parte din această primă bucată a vieții lor mature a fost caracterizată de foarte multă incertitudine și de foarte multe lucruri negative exterioare care s-au întâmplat”, a declarat analistul.
Deși tinerii sunt mai optimiști în privința intenției de a investi, ei tind să fie mai pesimiști când se gândesc la viitor. Potrivit lui Radu Puiu, interesul pentru investiții reflectă și dorința de independență economică, fără o dependență exclusivă de veniturile oferite de angajatori sau de sprijinul statului.
Un alt obstacol este percepția că investițiile necesită un capital inițial ridicat. Analistul consideră că această barieră s-a redus odată cu dezvoltarea tehnologiei și apariția unor platforme mai accesibile. Investițiile pot începe cu sume de ordinul zecilor de euro, iar interfețele platformelor de tranzacționare sunt mai ușor de utilizat decât în urmă cu un deceniu.
În cazul XTB, Radu Puiu a menționat posibilitatea tranzacționării fără comisioane pentru anumite operațiuni și în limita unui rulaj lunar de 100.000 de euro, în condițiile aplicabile serviciilor companiei.
„Cred eu că este o barieră psihologică creată, în prima fază natural, pentru că, într-adevăr, în trecut aveai nevoie de un capital semnificativ pentru a investi. Însă, pe măsură ce a apărut tehnologia și au apărut mai multe firme de investiții, am putea spune că a apărut și o democratizare a investițiilor la nivel global. Investițiile pot să înceapă doar de la câteva zeci de euro și, în același timp, sunt mult mai ușor de accesat”, a spus Radu Puiu.
În analiza XTB, realizată pe baza Planului de Investiții, instrument disponibil din toamna anului 2023, investitorii români aflați la început de drum se orientează în special către produse diversificate, precum fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri), care urmăresc evoluția unor indici bursieri. Printre exemple se numără S&P 500, care include 500 dintre cele mai mari companii listate pe piața americană, și indicii cu expunere globală.
Această preferință sugerează că investitorii începători caută soluții care să le permită să participe la evoluția unor segmente largi ale pieței, fără să se concentreze exclusiv asupra unei anumite regiuni sau a unui număr restrâns de companii. În paralel, tehnologia și inteligența artificială au atras interes, iar aurul a rămas o opțiune urmărită în perioade de incertitudine.
„Investitorii români, în special cei care fac acești primi pași, se orientează către o soluție foarte diversificată, care să reprezinte o alternativă pentru o parte din economiile lor și nu neapărat o investiție activă, ci una care să evolueze odată cu piața largă și să nu fie expusă unui risc regional pe Europa sau pe SUA, ci mai degrabă să aibă o abordare generală”, a explicat analistul.
Automatizarea investițiilor poate contribui la menținerea disciplinei financiare, prin stabilirea unor transferuri recurente și a unor sume care să fie investite periodic. Astfel, investitorii reduc riscul de a amâna contribuțiile lunare din cauza altor responsabilități sau a dificultății de a lua în mod repetat decizii financiare.
„În momentul în care automatizezi anumite plăți, este mult mai greu să uiți să faci acea plată. [...] Acest aspect legat de automatizare face ca investițiile să devină o parte din viața ta fără să-ți creeze și acel disconfort legat de a lua o decizie, de a intra pe platformă”, a afirmat Radu Puiu.
Analistul a mai spus că o parte dintre respondenții studiului regretă că nu au început să investească mai devreme și consideră că ar fi putut ajunge într-o situație financiară și personală mai bună dacă ar fi descoperit mai devreme această posibilitate. Din acest motiv, stabilirea unui obiectiv și transformarea investițiilor într-un obicei sunt, în opinia sa, la fel de importante ca accesul la instrumentele financiare.
În privința perspectivelor economice, Radu Puiu a indicat tensiunile din Orientul Mijlociu drept un risc pentru evoluția prețurilor petrolului. O eventuală menținere a cotațiilor la niveluri ridicate s-ar putea transmite în costurile transportului și, ulterior, în prețurile bunurilor și serviciilor, menținând presiunea asupra consumatorilor.
„Dacă situația din Orientul Mijlociu rămâne la fel de tensionată în continuare, iar prețurile barilului rămân crescute, situația actuală de la pompă, din păcate, nu se va tempera”, a avertizat analistul.
