Bogdan Putinică și Alex Balint au construit startup-ul în jurul ideii de „future of work", respectiv utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea angajați digitali capabili să execute sarcini specifice într-o companie.
Bogdan Putinică spune că ideea a apărut în urma discuțiilor dintre cei doi despre modul în care inteligența artificială poate fi pusă efectiv la lucru într-o organizație, dincolo de utilizările uzuale de tip chatbot sau generare de conținut.
„În clipa în care vrei să pui AI-ul la lucru în interiorul unei companii, problema se pune despre rezultate, despre replicabilitatea lor, adică nu dai o singură dată un răspuns bun și după aia halucinezi, despre reguli de operare, despre guvernanță, despre siguranță, despre respectarea legilor și anume despre cum ar trebui să lucrăm, inclusiv noi, ca și angajați umani în interiorul unei companii.
Asta este, pe scurt, teza din spatele startup-ului nostru", a declarat Bogdan Putinică, CEO și cofondator Outcome1.AI, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Modelul dezvoltat de companie pornește de la o comparație cu angajatul uman: clientul plătește lunar pentru un angajat digital, în funcție de nivelul acestuia. Platforma are trei niveluri, entry level, mediu și avansat, iar utilizatorul nu trebuie să cunoască tehnologia din spatele sistemului.
Bogdan Putinică explică faptul că tehnologia este ascunsă în spatele unei interfețe similare cu instrumentele de lucru utilizate deja de angajați, inclusiv e-mail sau Microsoft Teams. Startup-ul urmărește astfel să elimine necesitatea programării sau a configurării directe a modelelor AI.
„Tuturor acestor utilizatori nu le trebuie chestii complicate. Ei nu vor să programeze AI-ul, nu vor să știe ce model, ce număr, ce versiune, e chinez, e american, e așa mai departe. Noi ascundem tot acest palier de tehnologie în spatele unei interfețe foarte prietenoase, care seamănă cu interfața de muncă pe care o ai și tu la birou cu colegii tăi", a afirmat Bogdan Putinică.
Din perspectivă tehnică, Alex Balint descrie produsul drept o platformă care permite crearea și configurarea unui angajat digital, de la caracteristicile specifice unui anumit rol până la training și mecanismele de compliance, privacy și securitate.
„Putem să ne gândim la platforma asta ca la un sistem de operare, care permite crearea și asamblarea a unui angajat digital. Și aici mă refer la trăsături caracteristice, specifice rolului pe care urmează să-l execute, particularități ale rolului, tot ce înseamnă training până la nivel de expert, asta extras din framework-uri internaționale și o întreagă suită de librării pentru compliance, privacy și guardrail-uri pentru securitate", a declarat Alex Balint, cofondator Outcome1.AI.
Un exemplu de utilizare este industria medicală, unde un angajat din vânzări trebuie să gestioneze informații despre sute sau mii de produse.
În scenariul prezentat de Bogdan Putinică, angajatul digital poate furniza în timp real informații despre produse, stocuri, compatibilități și recomandări, iar ulterior poate genera inclusiv o ofertă pentru un client.
Diferența față de o simplă căutare pe internet este că sistemul este construit pentru a furniza un răspuns contextualizat și orientat către rezolvarea unei sarcini de business. Potrivit lui Putinică, o astfel de interacțiune poate dura mai puțin de un minut.
„Gândește-te că poți să mergi mai departe și poți să faci comparații, poți să spui: «Ok, trimite-mi o ofertă deja către clientul XYZ», în timp ce eu vorbesc cu tine la telefon și toate chestiile astea în interiorul unui call care durează mai puțin de 60 de secunde", a spus el.
Outcome1.AI se poziționează drept furnizor de „forță de muncă digitală", nu de chatboți sau simple interfețe construite peste modele existente. Balint spune că diferențierea este dată de autonomie, memorie, guvernanță și mecanismele de control.
În special, compania pune accent pe conceptul de „human in the loop", astfel încât anumite decizii să necesite validarea unui angajat uman, în special în domenii precum resurse umane sau trezorerie.
„E foarte important ca un sistem bazat pe inteligență artificială să nu execute acțiuni autonom 100%, mai ales dacă acțiunile respective implică trezorerie, resurse umane și așa mai departe. Și atunci platforma noastră pune la dispoziție micilor comercianți exact mecanismele astea de care au nevoie și marilor comercianți, de altfel", a explicat Alex Balint.
Unul dintre domeniile vizate este HR-ul. Platforma poate acoperi procese precum screening-ul CV-urilor, programarea și calificarea interviurilor, recrutarea, evaluarea performanței și alte activități asociate funcției de resurse umane.
Totuși, deciziile finale rămân în responsabilitatea oamenilor. În cazul proceselor sensibile, compania prevede validarea și aprobarea de către persoane desemnate din organizație.
„Conform legislației în vigoare, nu este propriul stăpân întotdeauna prin human in the loop-ul despre care vorbeam mai devreme, întotdeauna există o persoană desemnată sau mai multe persoane desemnate în cadrul oricărei companii care să valideze, să aprobe și să execute recomandarea finală. Un sistem bazat pe inteligență artificială nu poate fi autonom până la 100%, mai ales într-un caz atât de critic cum este cel cu resursele umane", a spus Alex Balint.
Piața țintă este reprezentată în special de companiile mici și mijlocii, pe care cei doi le descriu drept „mid-market". Bogdan Putinică argumentează alegerea prin deficitul de capital uman cu care se confruntă Europa.
Potrivit acestuia, analiza companiei, bazată pe date Eurostat, indică un deficit de capital uman de peste 60% în Europa, cu niveluri mai ridicate în anumite state. În acest context, discuția despre AI nu mai este doar despre reducerea costurilor sau înlocuirea angajaților, ci despre companii care nu au suficient personal pentru a răspunde cererii.
„Nu mai discuți reduceri de cost, optimizări de cost, înlocuiri de forță umană, vine AI-ul și înlocuiește job-ul și așa mai departe. Porți o conversație cu o companie care nu are resursele pe care și le dorește să-și facă treaba. Practic, simplificând foarte mult, poți să spui că pierde business din acest motiv", a declarat Putinică.
Un alt argument este lipsa unor soluții dedicate acestui segment. În opinia lui Bogdan Putinică, marii furnizori tehnologici se concentrează în principal pe companii mari, în timp ce firmele de dimensiuni medii sunt insuficient deservite.
El spune că aceste companii nu mai au nevoie de încă un CRM sau de încă un instrument software, ci de soluții care să le permită să răspundă mai rapid clienților și să gestioneze mai multe oportunități comerciale fără să își mărească proporțional echipele.
„Acest segment de companii, tradițional, este nebăgat în seamă. (...) Acest segment, mid-market-ul, în momentul de față, analiza noastră este că este underserved. Practic, foarte multă lume se duce deasupra lui sau sub el, în zona de retail, de person-to-person, lăsând acest spațiu liber unor companii care nu au nevoie de încă o soluție tehnologică", a afirmat Putinică.
Compania a început operațiunile în România și are în plan extinderea în Spania, Grecia și Polonia, urmând ca ulterior să intre și pe alte piețe europene. Fondatorii spun că obiectivul este construirea unei companii europene, nu doar a unui startup românesc.
Un element central al strategiei este ceea ce Putinică numește „AI suveran": dezvoltarea unei platforme care să poată funcționa cu date și procesare localizate în Europa și în conformitate cu legislația europeană.
„Viziunea noastră este o companie europeană. Noi discutăm despre un subiect care este foarte important pentru Europa acum, AI Sovereign. (...) În clipa în care acest lucru este dezvoltat în Europa, sub legislație europeană, cu localizare fizică a datelor în Europa, cu procesare europeană și poate peste șase luni de zile sunt sigur că o să ne aflăm tot în acest studio și Alex o să-ți povestească despre modelele noastre proprii de AI, către astea ne îndreptăm oricum", a declarat Bogdan Putinică.
Startup-ul a atras până acum o rundă privată de finanțare de 1 milion de euro, de la family offices din Spania, Austria și România. O parte a rundei a fost realizată prin SeedBlink în Austria, potrivit lui Putinică.
Fondatorul spune că obiectivul nu a fost atragerea unui număr cât mai mare de investitori, ci selectarea unor finanțatori care să poată susține compania și în etapele următoare.
„Am ridicat o rundă pre-seed de un milion de euro. Avem investitori, family offices din Spania, din Austria și din România. O mână de investitori, pentru că n-am deschis runda de finanțare, a fost o rundă de finanțare privată, o parte din ea am executat-o prin SeedBlink în Austria, o parte a fost executată privat, o rundă de finanțare în care am căutat investitori de valoare, pentru că bani sunt în piață", a spus el.
Putinică afirmă că firma este finanțată și se află în proces de recrutare, însă nu urmărește construirea unei organizații cu mii de programatori. Modelul operațional este bazat, la rândul său, pe utilizarea intensivă a AI.
În acest context, startup-ul spune că utilizează deja angajați digitali în propriile operațiuni, inclusiv în vânzări și în zona tehnică. Potrivit lui Putinică, utilizarea AI permite unei echipe restrânse să opereze cu o capacitate de execuție mai mare decât ar avea o organizație tradițională de dimensiuni similare.
„Pe partea cealaltă, pe zona de tehnologie, noi uneori glumim, eu și cu Alex, când a fost ultima oară când ai vrut să te clonezi. Ei bine, gândește-te că pentru un inginer, în momentul de față, utilizarea la un nivel ridicat, noi cred că am depășit de mult acest nivel al inteligenței artificiale, duce efectiv la o capacitate de a te clona, de a obține o echipă de, nu știu, 20, 30, 40, 50 de Alex, între ghilimele, pe care tu îi orchestrezi", a afirmat Putinică.
El consideră că utilizarea AI va deveni un avantaj competitiv pentru startup-uri, deoarece organizațiile care nu își adaptează modul de lucru vor rămâne limitate de numărul de angajați pe care îl pot recruta.
În ceea ce privește piața europeană, Putinică apreciază că România rămâne în urmă la adopția AI în companii. El indică o creștere a ponderii companiilor românești care utilizează AI de la 3,1% la 5,2%, față de aproximativ 20% la nivelul Uniunii Europene în 2025.
În același timp, el observă o discrepanță între adopția AI în rândul companiilor și utilizarea tehnologiei de către populație, pe care o estimează la 44%.
„Este un procent rușinos, nici măcar mic. Ca de obicei, suntem ultimii din Europa, dar aici a trebuit făcută o paralelă foarte interesantă. Sigur, companiile, 5,2%, e o cifră care e populară zilele astea, însă societatea este la 44%. Noi doi, acasă, tu și cu mine, Alex, copiii noștri, toți folosim AI-ul. Este un ghimpe de valoare pe care companiile îl lasă neacoperit", a declarat Putinică.
Alex Balint spune că unul dintre principalele avantaje tehnologice ale platformei este memoria pe termen lung. Spre deosebire de un chatbot care păstrează doar contextul unei conversații, angajatul digital este conceput să acumuleze cunoștințe despre rolul și organizația în care lucrează.
El identifică trei niveluri de memorie: memoria de scurtă durată, memoria pe termen lung a angajatului și memoria instituțională a companiei.
„Există memorie pe termen lung a angajatului, care presupune modul în care rezolvă lucruri. Asta este specializarea la locul de muncă. Onboarding-ul prin care a trecut atunci când a fost adus în acea companie. Toate documentele pe care le-a studiat de-a lungul timpului. (...) Apoi mai există și al treilea palier de memorie pe care îl are un astfel de angajat și anume memoria instituțională. Organigrama, procesele de lucru din acea companie și tot ceea ce presupune day-to-day pentru o companie", a explicat Balint.
Într-o piață în care apar constant noi produse de inteligență artificială, Putinică spune că viteza de execuție reprezintă una dintre principalele condiții pentru supraviețuirea unui startup. În opinia sa, un produs care evoluează la intervale de câteva luni nu poate ține pasul cu dinamica actuală a pieței.
„În primul rând, totul este despre dinamică și velocitate. Viteza de execuție și viteza pe care o expui în piață, interacțiunilor de la clienți, viteza cu care duci produsul, viteza cu care ești în stare să livrezi, dacă ești în stare să livrezi, după părerea mea, este primul filtru de common sense al unui startup. Dacă începi și te miști o dată la 3 luni de zile, o dată la 6 luni de zile, în general șansele de supraviețuire sunt minuscule", a spus Bogdan Putinică.
Pentru trimestrul al patrulea, fondatorul afirmă că planul inițial al companiei a fost accelerat de patru ori, pe fondul rezultatelor obținute și al ritmului de adopție observat în piață. În paralel, compania lucrează la modele proprii de AI.
„Planul pe care eu și Alex l-am făcut în martie, când ne-am apucat de Outcome1, primul roadmap de business, a fost accelerat de 4 ori până acum. Rezultatele pe care le-am atins, ce am făcut în piață, produsul, clienții, obiectivele de business, discuțiile, strategia, tot, și această accelerare pe care noi am experimentat-o este condusă, pe de o parte, și de faptul că noi lucrăm într-un mod extrem de avansat cu aceste tehnologii ultra-moderne, dar și răspund stimulilor și potențialului pe care îl vedem în piață", a declarat Putinică.
Din perspectivă tehnică, Balint indică două direcții principale pentru dezvoltarea produsului: apropierea de o versiune alfa a ceea ce numește AGI, inteligență artificială generală, și trecerea de la angajați digitali individuali la echipe digitale care să poată lucra împreună cu oamenii în organizații hibride.
„Provocarea mea în momentul ăsta și lucrurile pe care mi le doresc cel mai tare: unul este să ne apropiem de o versiune alfa a ceea ce se cheamă AGI, de care suntem relativ aproape, și al doilea lucru, să depășim bariera digitală a angajaților și anume să vorbim într-un viitor scurt despre echipe de angajați, nu doar de angajați digitali, și aici mă refer la roboți care să înglobeze tehnologia și platforma noastră și care să conlucreze în organigrame hibride", a afirmat Alex Balint.
Outcome1.AI își propune astfel să treacă de la utilizarea AI ca instrument auxiliar la integrarea inteligenței artificiale în procesele de muncă propriu-zise, cu accent pe companiile europene de dimensiuni mici și medii și pe dezvoltarea unei infrastructuri digitale care să poată funcționa în cadrul legislativ și tehnologic european.
