„Acest acord se negociază de mai mult de 20 de ani, mai concret de 25 de ani. Reașezarea strategică la nivel global a creat o presiune suplimentară pentru finalizarea unui acord comercial de liber schimb cu cele patru state din America Latină, care deschid o piață semnificativă în ambele sensuri, prin eliminarea unor taxe foarte mari”, a declarat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Agricultorilor Români, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
El a subliniat că beneficiile economice pentru anumite industrii sunt clare, însă nu sunt echilibrate de mecanisme suficiente de protecție pentru agricultură. Clubul Agricultorilor Români a contestat semnarea acordului în forma propusă și a solicitat autorităților române să nu îl susțină.
„Noi, Clubul Fermierilor, contestăm semnarea acestui acord așa cum a fost el propus. Am identificat aspecte care creează, prin concurență neloială, o problemă mare de competitivitate pentru fermele europene, în general”, a spus Ciolacu.
Pentru agricultura românească, riscurile sunt amplificate de experiențe recente, precum influxul de cereale ucrainene după declanșarea războiului, care a dezechilibrat piața internă. Potrivit acestuia, există similitudini clare între cele două situații.
„Am avut un episod de déjà-vu, în care am identificat ce înseamnă să intre pe piața românească produse care nu respectă aceleași standarde de mediu, de calitate, de siguranță. Vedem similaritate în această situație, chiar dacă există voci care spun că agricultura nu va fi afectată”, a explicat Ciolacu.
Deși acordul prevede cote și clauze de salvgardare pentru produse considerate sensibile, precum carnea, zahărul sau orezul, acestea nu oferă suficiente garanții, susține reprezentantul fermierilor.
„Știm ce cuprinde acordul și în ce privește clauza de salvgardare, acel 5% care, dacă este depășit în ce privește volumele și prețurile, permite suspendarea temporară. Numai că produsele cu valoare adăugată, precum carnea de pasăre, sunt obținute în condiții de costuri mult mai mici decât în Uniunea Europeană”, a mai spus Florian Ciolacu.
Problema majoră rămâne capacitatea reală de control a respectării standardelor europene de către producătorii din statele Mercosur, în special în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și a produselor de protecție a plantelor.
„Am verificat portofoliul produselor de protecție a plantelor disponibile în Brazilia și Argentina și am văzut că sunt sute de tipuri de produse care sunt interzise în Uniunea Europeană. Este greu de crezut că fermierii de acolo vor renunța la un avantaj competitiv deja creat pentru a se alinia standardelor europene”, a spus el.
În opinia sa, mecanismele de control ar trebui să funcționeze la sursă, nu la graniță, iar Uniunea Europeană nu are în prezent capacitatea necesară pentru a verifica integral aceste fluxuri comerciale.
„Nu credem în această capacitate de a verifica sută la sută, așa cum este menționat în acord. Dezechilibrele de piață sunt extrem de complexe și va fi foarte greu de dovedit că ele apar exclusiv din cauza unor importuri din Mercosur”, a adăugat acesta.
Dincolo de acordul comercial, agricultura europeană se confruntă cu presiuni multiple, generate de schimbările climatice, de costurile tot mai ridicate și de incertitudinile privind finanțarea după 2027. Reforma bugetului multianual european riscă să elimine un buget dedicat investițiilor în agricultură, lăsând prioritizarea acestui sector la latitudinea fiecărui stat membru.
„Faptul că riscurile climatice devin atât de costisitoare pentru agricultură, cumulat cu propunerile Comisiei Europene privind bugetul multianual, prin care dispar investițiile în agricultură așa cum le știm, pune o presiune majoră asupra fermierilor”, a afirmat Ciolacu.
El a atras atenția că agricultura nu a beneficiat de finanțare dedicată nici în PNRR, iar un scenariu similar după 2027 ar putea accentua vulnerabilitatea sectorului.
În acest context, acordul UE–Mercosur este perceput ca un factor suplimentar de instabilitate, motiv pentru care fermierii europeni au ieșit recent în stradă la Strasbourg. Clubul Agricultorilor Români urmărește atent și demersurile din Parlamentul European privind verificarea legalității procedurale a acordului și posibila sesizare a Curții Europene de Justiție.
„Mercosur va remodela importurile și exporturile de mașini, de autoturisme, de avioane, dar va remodela și piața agroalimentară. Lecțiile din cazul Ucrainei ne arată că, în România, s-au pierdut miliarde de euro într-un singur an”, a declarat Ciolacu.
Din datele prezentate, în 2022 exporturile României către statele Mercosur de produse agroalimentare au fost de aproximativ 1,57 milioane de euro, față de importuri de circa 332 milioane de euro, în principal furaje și soia modificată genetic. În paralel, deficitul comercial al României a ajuns la 33,4 miliarde de euro în 2024, cu o tendință de creștere și în zona produselor agroalimentare.
În ceea ce privește impactul direct asupra României, Florian Ciolacu anticipează presiuni semnificative asupra unor sectoare specifice.
„Văd posibilitatea reală ca presiunea pe preț să fie suficient de mare asupra unor produse precum carnea de pui”, a spus el.
La nivel european, importurile din America de Sud ar putea afecta în special țările cu capacități mai reduse de sprijin și adaptare, în timp ce state precum Polonia ar putea reuși să își protejeze producătorii.
„Polonia va găsi cu siguranță o cale de a se adapta, astfel încât nu ei să fie cu prioritate afectați, ci alte țări, cum este România, care exportă carne de pui de calitate și are investiții mari în acest sector”, a concluzionat Ciolacu.
Acordul UE–Mercosur a fost semnat oficial în ianuarie 2026, ratificarea finală fiind întârziată și trimisă spre revizuire juridică. Aplicarea provizorie ar putea începe în martie 2026.
