Anul 2025 a fost unul dintre cei mai complicați ani pentru economia României, iar sectorul bancar a resimțit direct cumulul de riscuri politice și economice apărute încă din finalul lui 2024. Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor, afirmă că începutul lui 2025 a fost dominat de o stare accentuată de impredictibilitate, generată de instabilitatea politică și de incertitudinile legate de ratingul de țară.
„Dacă rememorăm evenimentele importante care au atins anul 2025, începe în 2024 cu instabilitatea politică, cu riscul politic, cum îl numesc economiștii macro, cu situația de după alegeri, cu anularea alegerilor, care au dus la un element de impredictibilitate ridicat”, a declarat Florin Dănescu, președinte executiv Asociația Română a Băncilor, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Potrivit acestuia, pe piețele internaționale s-a acumulat rapid percepția unui risc major pentru România, alimentată de posibilitatea retrogradării la categoria junk. O astfel de evoluție ar fi avut consecințe grave asupra economiei și investițiilor.
„Pentru o țară cu structura noastră economică, deci în dezvoltare relativ rapidă, dar cu un volum care încă nu este foarte mare economic și dependența noastră de piețele internaționale foarte ridicată, a fi clasat în junk din perspectiva rating-ului însemna neîncrederea investițională pentru România și asta ar fi însemnat o consfințire de faliment într-un fel. Iar toate așteptările societății, industriilor din România pentru mai bine ar fi fost închise nu definitiv, dar pe o perioadă lungă de timp”, a spus Florin Dănescu.
Deși acest scenariu a fost evitat, el arată că emoția din piață a fost mult mai mare decât a fost percepută public, iar băncile au avut un rol esențial în absorbția acestor șocuri. Sectorul bancar a funcționat atât ca amortizor de risc, cât și ca furnizor de semnale credibile către investitorii externi.
„Băncile trebuie privite ca un absorbant de riscuri și de percepții, dar și ca un element care dă feedback-uri foarte puternice și credibile pe piețele internaționale”, a explicat reprezentantul ARB.
Pe fondul acestor riscuri, problema deficitului bugetar a devenit un factor suplimentar de presiune, accelerând percepția de neseriozitate fiscală. În acest context, sectorul bancar a fost afectat de decizii fiscale care au amplificat impredictibilitatea.
Florin Dănescu amintește că, începând cu 2023, a fost introdusă o taxă de 2% pe cifra de afaceri a băncilor, în condițiile unui deficit bugetar de peste 5%. Această taxă a avut un impact semnificativ asupra nivelului de impozitare efectivă.
„Băncile sunt finanțatorul principal al României, al economiei românești și nu poți să o extragi din actul economic. Pur și simplu, dacă vrei să vorbești de România și de economie, trebuie să vorbești și despre bănci. (...) Acest 2% aplicat pe cifra de afaceri este echivalent, la nivelul mediei sistemului bancar, cu aproximativ 8 puncte de impozit pe profit. Impozitul pe profit al băncilor a crescut de la 16% la aproximativ 24%”, a precizat el.
Ulterior, în loc ca această taxă să fie redusă conform angajamentelor inițiale, ea a fost majorată. În 2025, taxa pe cifra de afaceri a ajuns la 4% pentru băncile mari, ceea ce a dus la o creștere și mai accentuată a poverii fiscale.
„Deci, o creștere semnificativă a impozitării, a taxării industriei bancare, care însemna principalul finanțator al economiei româniei și cu transfer total al acestor costuri în economie în mod evident, așa funcționează economia de piață.
Noi atunci solicitam politicos, dar și rațional și obiectiv, că ar trebui să se facă un plan structurat de reducerea deficitului și care să atingă, în mod evident, cheltuielile bugetare și că acestea ar trebui comunicate anual, la sfârșitul anului și taxa pe bănci să fie temporară, ceea ce s-a și reușit atunci, promițându-se prin lege, prin ordonanță, nu mai știu cum s-a dat, că în 2026 anuarie această taxă de 2% va deveni 1%.
Ok. După această perioadă, bineînțeles că nu s-au făcut acele comunicări, nu s-au redus cheltuielile bugetare, banii băncilor într-o formă de solidaritate cu economia româniei au fost cheltuiți tot pe creșteri de pensii și salarii bugetare.
(...) Faptul că s-a mai aplicat anul trecut, în 2025, încă un 2%, adăugat la vechiul 2%, s-a ajuns la 4%. S-a crescut de la 2% la 4% pentru băncile mai mari. Deci, în loc să se reducă de la 2% la 1%, s-a crescut de la 2% la 4%, apropo de predictibilitate. Pentru că asta este cum au trecut băncile. Au trecut la un sentiment de impredictibilitate mai mare”, a mai declarat Florin Dănescu.
El subliniază că aceste decizii nu afectează doar băncile, ci transmit un semnal negativ către toți investitorii.
„Investitorii percep așa: dacă industria bancară, care este o industrie puternică și influentă, poate păți acest lucru, la noi poate fi mult mai simplu să se întâmple”, a explicat acesta.
Florin Dănescu atrage atenția că sectorul bancar este principalul finanțator al economiei românești, iar costurile suplimentare generate de taxare se transferă inevitabil în economie, afectând atât populația, cât și companiile.
„Dacă băncile au costuri mai mari, aceste costuri se transferă integral în economie, la nivelul fiecărui individ. Poate să însemne că un tânăr nu mai poate accesa un credit pentru casă sau că o companie nu se mai poate împrumuta pentru a se dezvolta”, a spus el.
În același timp, Dănescu contestă percepția larg răspândită privind profiturile mari ale băncilor, arătând că, din punct de vedere al profitabilității, sectorul bancar se situează constant pe ultimele locuri între industriile din România.
„Datele arată că băncile, în ultimii 15 ani, cu indicatorii de profitabilitate, s-au poziționat în general pe ultimul loc din cele 24 de industrii ale României”, a afirmat acesta.
El a adăugat că indicatorii de profitabilitate sunt deja în scădere, ca efect al taxării și al contextului economic.
„La return on equity se observă o coborâre de la aproximativ 20% spre sub 18%, iar la return on assets de la aproape 1,9% spre 1,6%. Pentru alte industrii, aceste modificări sunt foarte mari”, a explicat Florin Dănescu.
În opinia sa, solidaritatea fiscală a fost asumată de sectorul bancar, însă problema majoră rămâne eficiența acestor măsuri în reducerea deficitului.
„Ceea ce ne îngrijorează este dacă acest efort contează și reduce deficitul. Vedem o scădere spre 7,5–7,8%, dar așteptăm să vedem reduceri reale de cheltuieli bugetare”, a spus el.
Pentru anul 2026, riscurile rămân ridicate, în special din perspectiva datoriei publice și a costului acesteia. Dănescu avertizează că ritmul rapid de îndatorare poate genera presiuni greu de gestionat în viitor.
„Ne-am îndatorat atât de repede încât costul în dobânzi al acestei datorii poate deveni tot mai greu de plătit. Deciziile care se iau astăzi au un impact puternic pentru viitor”, a declarat președintele executiv al ARB.
El subliniază că problema deficitului nu poate fi rezolvată fără a aborda cauza principală, respectiv creșterea nesustenabilă a cheltuielilor bugetare.
„Nu poți să rezolvi o problemă dacă nu tratezi cauza. Cauza acestui deficit a fost creșterea cheltuielilor bugetare neacoperite de venituri”, a afirmat Dănescu.
În ceea ce privește activitatea bancară și comportamentul clienților, acesta arată că se observă o temperare a creditării și o creștere ușoară a neperformanței, în special în rândul companiilor mici și mijlocii.
„Vedem semnale clare la nivelul neperformanței, nu îngrijorătoare, dar după o perioadă foarte lungă de scădere. Volumele de creditare au scăzut, iar comportamentul economic s-a schimbat”, a spus el.
În final, Florin Dănescu insistă asupra necesității unei solidarități reale și generalizate în economie, avertizând că abordările fragmentate nu fac decât să amplifice riscurile.
„Solidaritatea trebuie să se generalizeze pentru a fi solidaritate. Dacă li se întâmplă celorlalți, ni se va întâmpla și nouă. Economic, aceste semnale trebuie transmise pentru a nu periclita viitorul pe termen lung”, a concluzionat președintele executiv al Asociației Române a Băncilor.
