Anul 2024 nu este unul obișnuit pentru mediul antreprenorial, iar sentimentul general de incertitudine se resimte la toate nivelurile, declară Oana Craioveanu, CEO și cofondator Impact Hub Bucharest, la emisiunea Profit Live, de la Prima News TV. Chiar dacă începutul de an a fost marcat de o „înghețare” a proiectelor, parteneriatelor și discuțiilor, a doua parte a anului pare să aducă o ușoară accelerare în activitatea ecosistemului de afaceri.
„Nu este un an ca oricare altul. De câțiva ani ne-am obișnuit că fiecare an ne aduce altfel de provocări. Provocările acestui an cred că sunt cele pe care le-am resimțit cu toții, indiferent de sector de activitate, mai ales în antreprenoriat. Foarte multă incertitudine în prima parte a anului și o înghețare a proiectelor, discuțiilor, parteneriatelor. Noi am început anul cu ce știam că avem de făcut. Românii sunt antreprenori în continuare”, mai spune aceasta.
Impact Hub, care în urmă cu 13 ani a fost pionierul pieței de coworking din România, activează astăzi într-un peisaj mult mai competitiv, cu peste 60 de spații similare doar în București. În acest context, organizația continuă să-și dezvolte programele de susținere a antreprenorilor aflați la început de drum. Printre acestea, ClimAccelerator – un accelerator pentru startup-uri verzi – și un program de mentorat și accelerare dedicat femeilor care activează în zona agroalimentară.
„Tocmai am dat drumul la un accelerator, se numește ClimAccelerator, e pentru startup-urile verzi din România. Și avem la fel în derulare un program de accelerare și mentorat pentru femei la început de drum în zona asta agroalimentară. Și ne pregătim pentru a doua parte a anului, care deja pare să fie un pic mai pe accelerație față de prima parte”, precizează CEO-ul Impact Hub.
Vara aduce și o ușoară schimbare de ritm în ecosistemul coworkingului, odată cu revenirea în țară a românilor din diaspora și o modificare a profilului utilizatorilor de birouri temporare. Totuși, în spatele unei aparente relaxări, provocările pentru antreprenori rămân constante.
Din postura de observator direct al pulsului antreprenorial, Oana Craioveanu remarcă o presiune tot mai mare pe nevoia de predictibilitate – atât fiscală, cât și în ceea ce privește partenerii de business, clienții sau resursele disponibile. De asemenea, accentul nu mai cade exclusiv pe finanțare, ci și pe capacitatea antreprenorilor de a menține ceea ce au construit deja.
„Lumea e obișnuită să încep cu accesul la finanțare. Pe de altă parte, în momentul de față, cred că e mult mai mult despre predictibilitate. Și când zic predictibilitate, nu vorbesc doar de cea fiscală. Pentru antreprenori, este vorba pur și simplu de a ști cu cine fac business, care e următorul client. Venim dintr-o perioadă în care am resimțit, la foarte multe niveluri, indiferent de cât de mici sau mari sunt business-urile sau de domenii, toată lumea a stat un pic înghețată și acum e o perioadă din aceea în care toți oamenii încep să înceapă din nou să-și facă planuri”, afirmă ea.
Această relansare vine cu propriile dificultăți, iar pentru mulți antreprenori, doar menținerea afacerii la un nivel constant este, în sine, un succes.
„Supraviețuirea este o formă de câștig, o spun pe de-a dreptul. Doar să-ți menții echipa, să-ți menții cota de piață, să-ți menții clienții și să poți să-ți servești clienții nu e deloc puțin lucru pe vremurile astea. Și fără să faci rabat la calitate și standarde și la valoarea pe care tu ți-ai propus să o oferi”, subliniază Oana Craioveanu.
Totodată, pentru startup-urile aflate într-o fază de creștere, provocările includ nu doar nevoia de finanțare, ci și atragerea unor parteneri potriviți și, mai ales, accesul la resurse umane. Problema forței de muncă persistă în toate domeniile.
„Pe partea cu resursele umane, din nou, suntem într-un moment foarte complicat, indiferent că e despre un business de HoReCa, care poate caută forță de muncă mai puțin calificată, sau că vorbim de business-uri de tip startup, tech-uri, unde e nevoie de expertiză. Rămâne o provocare reală partea de forță de muncă”, adaugă ea.
În ceea ce privește tendințele în finanțare, CEO-ul Impact Hub observă o dinamică interesantă: în timp ce unele fonduri de investiții se închid, altele se deschid cu bugete considerabil mai mari decât cele de până acum. Totuși, în cazul unor sectoare precum agricultura, finanțarea vine mai degrabă din fonduri publice, care presupun alte tipuri de provocări.
„Suntem într-un moment în care se închid fonduri de investiții, dar se și deschid foarte mult fonduri de investiții și cu bugete mult mai mari față de ce am avut noi în România până acum. Pe de altă parte, există business-uri din agricultură care nu neapărat din investitori și din venture capital se vor finanța. Aici e o destul de mare dependență de fondurile publice și de predictibilitatea lor. Există semnale bune și există tipuri de finanțări noi pentru antreprenori, dar, din păcate, nu stăm foarte bine nici la ce înseamnă pregătirea pentru a lua aceste fonduri și nici cu încrederea”, atrage atenția CEO-ul Impact Hub.
Această lipsă de încredere în mecanismele de finanțare publică reprezintă o barieră semnificativă în dezvoltarea sustenabilă a ecosistemului antreprenorial. Impact Hub încearcă să răspundă acestor nevoi prin crearea unui cadru sigur, educat și orientat spre impact.
„E nevoie de un anumit gen de încredere să-ți finanțezi business-ul prin granturi, prin fonduri publice și aici sperăm că următoarea perioadă o să fie un pic mai predictibilă și că va aduce mai multă încredere a antreprenorilor”, precizează aceasta.
Impact Hub Bucharest își reafirmă angajamentul față de susținerea antreprenoriatului feminin și verde, două direcții care rămân prioritare, în ciuda unei ușoare răciri a entuziasmului din jurul conceptelor de sustenabilitate.
„Cine ne știe, știe că Impact n-a fost niciodată doar un spațiu de coworking. Noi am creat și constant creăm acest ecosistem de programe, mentori și resurse în jurul nostru care să o zonă reală de impact”, mai spune Craioveanu.
În privința startup-urilor verzi, ea atrage atenția că România este încă departe de maturitate în acest domeniu. Este nevoie nu doar de finanțare, ci și de oportunități reale de testare și validare a soluțiilor în parteneriat cu instituții publice sau companii mari.
„În ceea ce privește zona de startup-uri verzi, nu cred că suntem nici măcar la jumătatea drumului în România. Avem o uriașă nevoie de soluții inovatoare, dar e nevoie și de finanțare. Partea de startup-uri verzi are probabil un pic mai mare nevoie de finanțare decât alte tipuri de startup-uri.
Și nu este doar despre finanțare, e inclusiv despre parteneriate în care aceste startup-uri să-și poată testa soluțiile, să poată face așa-numite proof of concept, să poată să-și testeze cu adevărat soluțiile în companii mai mari, în sisteme mai mari, chiar și în contextul unei primării sau al unui transport public local. Asta e ceea ce se întâmplă în alte țări”, mai precizează ea.
Deschiderea către extindere rămâne un obiectiv clar în viziunea Impact Hub Bucharest: „Suntem întotdeauna deschiși, dar nu suntem într-un moment în care să căutăm activ extinderea din punct de vedere al spațiilor. Ce am început deja să facem este să mergem cu o versiune mică de hub la conferințe mari, ceea ce noi numim un pop-up hub. Mai exact, înseamnă să mergem și să recreăm un spațiu de co-working și de networking în cadrul unei conferințe cu mii de oameni. În toamna asta, de exemplu, suntem în conversație cu cei de la Impact Bucharest, care vin și organizează o conferință uriașă în București, să fim un astfel de parteneri de conținut și de spații de networking. Și avem parteneriatele tradiționale cu prietenii de la How to Web, How to Shift Summit și alte conferințe”, concluzionează aceasta.
