„Ținutul Stejarilor” este o regiune din județul Prahova, aflată la o oră și jumătate de București, o inițiativă a Asociației Țară Faină, care a reunit sub acest nume comunele Telega, Cocorăștii Mislii și Scorțeni, comuna din care și eu fac parte. Am găsit împreună numele, Asociația și comunitatea, pentru că zona este plină de stejari, iar unul dintre ei este secular și are sute de ani de povești pentru trecători”, a declarat Ramona Vlad, Ambasador Ținutul Stejarilor și Președinte Prietenii Satului, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Printre cele mai cunoscute atracții ale zonei se numără băile sărate din Telega, repuse recent în circuit, după ani în care doar localnicii le mai utilizau. Ramona Vlad atrage atenția că acestea au început să fie redescoperite inclusiv de tineri, iar lacurile sărate și nămolul terapeutic redevin puncte de interes pentru vizitatori.
„Băile sunt foarte vechi, dar încă funcționale. Unul dintre lacuri este exploatat și deschis anual, iar băile tradiționale, cele pe care le știau părinții și bunicii noștri, sunt din nou puse în circuit. Astăzi vin tot mai mulți tineri, nu doar localnici, iar eu merg acolo foarte des pentru că îmi place foarte mult”, a spus Ramona Vlad.
În cadrul inițiativei, scopul principal este revigorarea unei regiuni cu peisaje comparabile cu cele din Ardeal, dar care a „încremenit în timp”, după cum explică Ramona Vlad. Abundența resurselor petroliere a ținut mult timp în umbră potențialul turistic, meșteșugurile și cultura locală. Prin proiect, organizatorii încearcă să readucă în prim-plan valorile tradiționale, dar și să stimuleze forme noi de turism și investiții locale.
Comunitatea dispune deja de mici nuclee creative, de la o țesătoare cunoscută până la sculptori, pictori, producători de miere, dulceață și chiar un specialist în ciuperci, foarte apreciat în zonă. În paralel, au început să apară și unități de cazare în toate cele trei comune, deși un mix arhitectural necontrolat riscă să modifice identitatea locală, lucru pe care asociațiile încearcă să îl tempereze prin promovarea arhitecturii tradiționale.
„Încep să apară mici comori ale locului: țesătoarea Liliana Samoilă, care își expune lucrările și la Muzeul Satului, dar și acasă; sculptori, pictori, producători de miere, dulceață și chiar un maestru al ciupercilor, care le identifică, le gătește și le prezintă cu o precizie de farmacist. Apar și unități de cazare în toate cele trei comune, iar unele dintre case au o arhitectură extraordinară și merită reabilitate”, a precizat Ramona Vlad.
Turismul local se sprijină și pe infrastructură de agrement, inclusiv un centru de închiriere de biciclete și „Drumul Stejarilor”, un traseu care leagă prin pădure cele trei localități. Raportat la comunitate, însă, zona rămâne dependentă de industria petrolieră, iar gradul de accesare a fondurilor europene este redus. Deși în cadrul proiectului a fost organizat un curs de inițiere în atragerea finanțărilor, localnicii au în continuare nevoie de suport și exemple de succes.
„Oamenii lucrează în general în industria petrolului, puțini rămân cu activitatea în localitate. Accesarea fondurilor europene este redusă, există reticență și nevoie de mai mult sprijin practic. Cu proiectul am organizat un curs de inițiere în fonduri europene, dar încă e nevoie de promotorii care să dea exemplul. Noi, ca asociație, ne finanțăm din sponsori, din contribuții proprii și prin sprijinul localnicilor, iar în viitor sperăm ca firmele din Prahova să se implice mai mult”, a explicat Ramona Vlad.
În privința oportunităților de business, zona are un deficit major de produse locale de bază, ceea ce deschide potențial pentru antreprenorii orientați către gastronomie rurală: producție de carne, mezeluri artizanale, brânzeturi rafinate, ferme mici sau medii. Lipsa animalelor și absența forței de muncă dedicate reprezintă obstacole importante, însă teren există, iar cererea este reală, afirmă Ramona Vlad.
„Există o nevoie mare de producători de carne, de salam local, dar și de brânzeturi rafinate. Avem foarte puțini crescători de animale, deși zona oferă pășuni și condiții bune. Lipsește materia primă – lapte, ouă, carne – iar asta afectează și potențialul turismului rural. Creșterea animalelor și producția locală de brânzeturi și mezeluri ar fi o oportunitate excelentă pentru antreprenori”, a spus Ramona Vlad.
Pe lângă activitățile turistice, vizitatorii pot participa la acțiuni de voluntariat, extrem de apreciate în rândul localnicilor, de la evenimente comunitare la activități pentru copii sau inițiative de curățenie. În același timp, zona are biserici vechi, unele datând din jurul anului 1500, care necesită reabilitare și includere în circuitul cultural.
Relația cu autoritățile locale și naționale rămâne mixtă, spune Ramona Vlad, subliniind că inițiativa trebuie să pornească în primul rând de la comunitate, în timp ce statul ar trebui să ofere predictibilitate și sprijin coerent, mai ales în domeniul finanțărilor. Unul dintre cele mai dificile aspecte pentru zona respectivă rămâne accesul la apă potabilă de calitate.
„Cred că inițiativa trebuie să pornească de la tine, iar statul să vină în completare, când se poate. Avem nevoie de mai multă predictibilitate și de sprijin practic pentru fonduri europene. Oamenii știu că există finanțări, dar nu se leagă ceva în practică și nu au suficientă încredere. Una dintre cele mai mari probleme rămâne apa potabilă – teoretic este potabilă, dar practic toată lumea cumpără din magazin, se oprește des și este foarte dură”, a declarat Ramona Vlad.
Pentru anul viitor, obiectivele sunt clare și orientate spre infrastructură și scalare. Proiectul Ținutul Stejarilor își propune finalizarea marcării traseului turistic de 42 km, amenajarea popasurilor și extinderea modelului și în alte zone. Prietenii Satului vor continua activitățile comunitare, cu accent pe educație, natură și gastronomie.
„Ne dorim să finalizăm marcarea traseului de 42 km pentru trekking și bicicletă, să amenajăm popasurile și să scalăm proiectul în alte zone. Prietenii Satului vor continua activitățile de educație, natură, unirea comunității, conservarea patrimoniului natural și gastronomie rurală, care este pasiunea noastră”, a spus Ramona Vlad.
Cea mai mare provocare rămâne, însă, mobilizarea comunității în jurul unui obiectiv comun.
„Cel mai greu este să aduci oamenii laolaltă sub același obiectiv, să schimbi mentalitatea de la să mi se facă la să fac eu aici. Vine uneori din necunoaștere, alteori din lipsă de implicare, dar este provocarea principală și cea pe care lucrăm constant”, a conchis Ramona Vlad.
