„România era dată drept exemplu pozitiv și așa poate nu se întâmplă în foarte multe zone, însă în ambele țări se vorbea de România ca fiind un exemplu foarte bun de țară unde dezvoltările țin pas cu evoluția tehnologiei și a nevoii de astfel de proiecte. În țările vestice durează în medie cel puțin cu un an, doi mai mult decât în România să dezvolți astfel de proiecte”, a declarat Costin Bănică, Head of Energy & Infrastructure, IO Partners, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Potrivit lui, activitatea departamentului de energie și infrastructură al IO Partners este strâns legată de componenta imobiliară. Compania a început primele proiecte în 2018-2019, dezvoltând terenuri agricole până la stadiul de proiecte „gata de construit”. Costul de conectare la rețea rămâne însă cel mai important factor pentru fezabilitatea unui proiect energetic.
„Cel mai important aspect într-un proiect de energie este costul de conectare la rețea. Aspectul de autorizare și de avizare, fiind un lucru care se întâmplă mai mult sau mai puțin greu în colaborarea cu autoritățile, dar se întâmplă, nu există acolo un pericol să nu obții avizele și autorizațiile”, a explicat Bănică.
Reglementările favorabile au accelerat semnificativ investițiile. România a eliminat obligația de PUZ pentru o parte dintre proiectele regenerabile, permițând autorizarea directă în anumite condiții.
„Au fost niște reglementări care s-au modificat pe parcurs pentru a înlesni și aș zice că aportul autorităților a fost important în direcția tragerii de astfel de investiții. Și de aceea suntem în punctul în care, la poate cinci ani, șase ani din momentul în care a început acest val de dezvoltare, să avem aproximativ 61.000 de MW aprobați pe hârtie sub formă de ATR-uri care au dreptul de a se conecta la rețea”, a explicat acesta.
Totuși, entuziasmul din piață a atras și o componentă speculativă, proiecte concepute doar pentru a fi revândute.
„Componenta speculativă a fost destul de puternică în acești ani, însă s-au luat măsuri pentru a mai îngrădi această parte speculativă. Suntem într-un punct în care întreaga lume a dezvoltării de astfel de proiecte se grăbește să finalizeze proiectele sau să obțină ATR-urile până la sfârșitul acestui an, pentru că începând din ianuarie 2026 vom intra pe un sistem de licitație”, a subliniat Bănică.
Permisivitatea de până acum a avut și efecte pozitive, atrăgând investitori mari.
„Ne-am bucurat de atragerea unor investitori foarte serioși, care au și construit proiectele. Vom vedea tot mai multe proiecte construite în acest an”, a spus acesta.
IO Partners a colaborat cu grupul IKEA pentru dezvoltarea unui parc fotovoltaic de 266 MW la nordul Bucureștiului, aflat acum în construcție, și cu DTEK Renewables pentru un proiect de 126 MW, dezvoltat pe 180 de hectare și aflat în faza finală.
„A fost o plăcere să lucrăm alături de ei, mai ales că au fost foarte atenți la partea de reglementare și la partea de avize și autorizații. Nu au vrut să lase niciun aviz sau un semn de întrebare nerezolvat”, a precizat Bănică.
În privința relației cu autoritățile locale, el afirmă că experiența a fost una pozitivă.
„Am avut noroc să colaborăm cu autorități locale foarte interesate de astfel de investiții, fiind energie verde, am primit foarte mult suport din partea autorităților, fie că vorbim de primărie sau de consilii județene”, a precizat Costin Bănică.
În același timp, compania folosește un instrument bazat pe inteligență artificială pentru a identifica rapid terenurile potrivite, prin suprapunerea de hărți cadastrale, arheologice și ale zonelor protejate. Acest lucru permite reducerea birocrației și a timpilor de obținere a avizelor.
Legat de fragmentarea terenurilor, Costin Bănică a remarcat progresele din sistemul de cadastru, dar și importanța implicării autorităților locale.
„Sunt în continuare fragmentate, însă avem o raportare cât mai bună în zona de carte funciară. Ține uneori și de proactivitatea primăriilor și consiliilor locale, care cadastrează sau nu se ocupă de cadastrarea drumurilor, pentru că partea aceasta de conectare de la proiect către stația de transformare este importantă pe unde treci cu cablu și pe aceste porțiuni ai nevoie de autorizație de construire și de amplasare”, a afirmat el.
Piața urmează să se regleze natural, odată cu noile condiții de licitație.
„Această situație este corectată prin noul sistem de licitație, care va începe din ianuarie 2026. Deja de anul acesta s-a solicitat tuturor proiectelor pentru emiterea ATR-urilor plata unei garanții, și asta a fost un prim pas ca să mai pondereze din proiectele care nu erau fezabile din punct de vedere economic”, a explicat el.
Odată ce proiectele nefezabile dispar, „vom vedea o decongestionare a rețelei și a zonelor în care chiar se pot face proiecte cu costuri de conectare bune”.
În zona industrială, România a traversat aproape un deceniu de creștere constantă, cu peste 8 milioane de metri pătrați de spații moderne în prezent, față de 2 milioane în 2016.
„A fost o creștere continuă, cumva dată și de faptul că nu era o piață matură acum 10 ani. Această cerere s-a păstrat pe un trend ascendent. Până la jumătatea anului avem aproximativ de 400.000 de metri pătrați închiriați, ceea ce este un volum foarte bun într-o perioadă de incertitudine”, a spus Costin Bănică.
Totuși, piața industrială este strâns legată de consum, iar în perioade de temperare a cererii de retail, focusul se mută spre producție.
„Mi-ar plăcea să vedem mai multe proiecte în care în industrial se aduce valoare adăugată, nu doar manufactură, nu doar mâna de lucru ieftină, ci și valoare adăugată, pentru că avem foarte multe orașe cu universități tehnice foarte bune”, a adăugat acesta.
În prezent, se observă o „stare de așteptare”, cu proiecte pregătite, dar ritm mai lent de finalizare.
„Totuși, până la sfârșitul acestui an vom vorbi de alți 300.000 de metri pătrați care urmează să se livreze. Pipeline-ul pentru anul viitor prevede proiecte de vreo 600.000 de metri pătrați”, a precizat Costin Bănică.
Interesul crește în special pentru orașele secundare și zona Moldovei, unde infrastructura în dezvoltare va juca un rol decisiv.
„E un interes crescut mai ales în așteptarea investițiilor care vin odată cu dezvoltarea infrastructurii. E bine să fim pregătiți pentru momentul în care se va încheia acest conflict”, a spus el, referindu-se la reconstrucția Ucrainei.
În ceea ce privește relocalizarea producției în Europa, fenomenul de nearshoring s-a materializat mai puțin în România decât în alte țări.
„Au fost foarte multe discuții pornite după post-pandemie. Aceste discuții s-au concretizat mai mult în țările mai la vest de noi. Am avut și noi partea noastră de investiții, însă nu atât de mult pe cât ne-am fi dorit”, a afirmat el.
Printre motive se numără costurile de transport și infrastructura limitată, care pot anula avantajul forței de muncă mai ieftine.
„Nu contează că ești într-o zonă cu o forță de lucru accesibilă dacă nu ai cum să transporți produsele într-un timp rezonabil și cu niște costuri bune”, a explicat Bănică.
În opinia sa, România are potențial, dar trebuie să fie mai proactivă în atragerea investițiilor.
„Este important felul în care autoritățile abordează astfel de solicitări și cred că este important și să reușim să vindem mai bine și să facem acel lobby, care cred că lipsește. Ar trebui să se stabilească niște canale cu consultanții de astfel de proiecte, de giga-fabrici, pentru că sunt foarte multe proiecte care nu s-ar uita la România decât din perspectiva unui outsider”, a conchis Costin Bănică.
