Piața programelor de wellbeing din România a înregistrat în ultimii trei ani o creștere de peste 50%, companiile investind astăzi sume între 5.000 și 30.000 de euro în programe dedicate pentru angajați.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Costurile ridicate ale programelor de wellbeing, care presupun acțiuni pentru reducerea gradului de stres, conduc însă la preocupări legate de capacitatea acestora de a întoarce investiția în companie. Atragerea și retenția talentelor, satisfacția la locul de muncă, reducerea absenteismului și rata de implicare reprezintă principalii indicatori prin care este măsurat impactul programelor de wellbeing în organizații, arată datele Creative&Bright, jucător de top pe piața programelor de wellbeing din România.
„O cultură a wellbeing-ului este definită printr-o serie de programe care îmbunătățesc sănătatea și starea de bine a angajaților, reduc stresul ocupațional și, prin urmare, previn sindromul burnout”, declară Dana Tudor Tănase, Managing Partner Creative and Bright.
„Totul trebuie implementat pe termen mediu și lung pentru rezultate cu adevărat semnificative. Uneori, impactul asupra companiei este vizibil abia după 3-5 ani”, adaugă aceasta.
Angajații români preferă ca programele de wellbeing să fie în timpul orelor de lucru. Din punct de vedere al gradului de implicare, programele de dezvoltare personală sunt cele mai populare în rândul femeilor, în timp ce bărbații preferă workshop-urile sau evenimentele ce implică activitate fizică.
De asemenea, angajații cu vârste între 21-30 de ani înclină mai mult către activități ce privesc dezvoltarea pasiunilor, spre deosebire de cei de 35-45 ani, care sunt mai atrași de workshop-uri de parenting sau educație financiară.