La emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV, Daniela Hagman, CEO și fondator GeoData Services, și Cătălin Vrabie, profesor la SNSPA, au discutat despre rolul sistemelor GIS și al digital twin-urilor în transformarea orașelor, eficientizarea administrațiilor și creșterea confortului cetățenilor.
Cei doi au vorbit despre maturizarea digitalizării în România, beneficiile integrării inteligenței artificiale, exemple de implementare și nevoia urgentă de interoperabilitate între bazele de date publice. De la reducerea costurilor și creșterea veniturilor bugetare, până la simularea dezastrelor naturale și detectarea locurilor de parcare libere, soluțiile propuse ar putea schimba fundamental modul în care funcționează orașele.
Sistemele GIS – Geographical Information Systems – sunt, potrivit Danielei Hagman, „o transpunere digitală a mediului în care noi trăim, în sensul larg”, adică o reprezentare informatică a infrastructurii și resurselor din teritoriu, de la drumuri și clădiri, la rețele de utilități.
„Toate asseturile pe care noi le întâlnim când mergem pe stradă, pe autostradă, intrăm într-o casă sau într-o instituție publică… toate acelea sunt asseturi pe care noi le putem transpune într-un sistem informatic, care să deservească în primul rând instituția publică. Ei sunt principalii consumatori a acestor servicii, pentru că au de-a face zi de zi cu tot ceea ce se întâmplă în mediul în care noi ca societate funcționăm”, a explicat fondatoarea GeoData Services.
Nivelul următor al acestor tehnologii este digital twin-ul, o replică virtuală inteligentă a orașului, îmbogățită cu senzori, automatizări și funcții IoT, care poate răspunde la comenzi și reflecta comportamentul infrastructurii în timp real.
„Este un nivel superior al unui sistem GIS de bază. Vedem în România o maturizare din acest punct de vedere… obținem un grad de digitalizare, începem să vrem mai mult și construim pentru un nivel superior de confort. Nu mai așteptăm 30 de zile după un aviz, poate îl obținem într-o zi sau instant. Timpul înseamnă bani, și pentru cetățeni, și pentru administrația publică”, a declarat Daniela Hagman.
Un exemplu concret de utilizare este inventarierea construcțiilor ilegale prin survol cu drone, proces realizat deja în unele localități.
„Se urmărește ca realitatea din teritoriu să corespundă reglementărilor. Dacă se identifică ceva neautorizat, să se repună în legalitate și implicit autoritatea are un venit suplimentar la buget. Este o acțiune în avantajul tuturor, chiar dacă unii nu își doresc acest lucru”, a adăugat ea.
Cătălin Vrabie a subliniat că digital twin-ul aduce și o capacitate esențială de modelare și simulare a scenariilor în caz de dezastre.
„Putem vedea cum reacționează orașul, care sunt vulnerabilitățile și unde trebuie intervenit înainte ca fenomenul să se producă”, a precizat profesorul SNSPA.
În privința deschiderii autorităților, acesta a remarcat că la nivel de conducere există receptivitate, dar apar blocaje pe nivelurile ierarhice inferioare.
„Sunt foarte deschise la nivel de conducere. Problemele sunt piramidal, mai jos, dar cred că sunt surmontabile. E nevoie de o acceptare a întregii societăți că lucrurile merg spre tehnologie și nu pot fi oprite. Cred că e nevoie de o schimbare în societate, nu doar în administrație”, a afirmat el.
Beneficiile unui GIS performant sunt multiple, de la eliminarea subiectivismului în luarea deciziilor, până la oferirea de informații clare și accesibile cetățenilor. La Timișoara, GeoData Services a implementat un astfel de sistem, corelând date publice cu infrastructura urbană.
„Dacă mâine vreți să vă mutați în Timișoara și vreți o casă, intrați în sistemul GIS al primăriei, dați click pe locație și veți avea un raport automat care vă spune distanța până la școală, spital sau pompieri. Este un tool extrem de util cetățeanului”, a explicat Daniela Hagman.
Pe baza acestor date, adăugarea unui layer de inteligență artificială ar permite analize complexe – de la riscul seismic și de inundații, până la coordonarea intervențiilor în situații de urgență printr-un hub operațional. Exemple internaționale arată impactul economic al digitalizării – „Estonia și Danemarca au economisit 2% din PIB prin digitalizarea administrației. Raportat la PIB-ul României din 2023, 2% înseamnă bugetul sănătății. Dacă digitalizăm, putem dubla bugetul sănătății”, a subliniat Hagman.
Cătălin Vrabie a arătat că AI este deja folosit în proiecte pilot din România pentru automatizarea răspunsurilor la petițiile cetățenilor.
„O mașină inteligentă nu obosește, nu e sâmbătă, nu e duminică și răspunde mereu foarte calm, cu tendința de a aplana conflictele. O imagine e procesată de personal în opt minute, mașina o procesează în șapte secunde. Pe măsură ce succesul se dovedește, tot mai mulți cetățeni îl vor folosi, iar încrederea în instituții va crește”, a spus profesorul.
Acesta a dat exemplul unui proiect experimental de măsurare a poluării folosind mașinile cetățenilor voluntari, pentru a colecta date din cartiere, nu doar de pe bulevardele principale. Informațiile sunt folosite pentru predicții, cum ar fi unde trebuie plantați copaci pentru reducerea poluării.
În completare, Daniela Hagman a explicat că AI integrat cu GIS poate gestiona date video pentru detectarea incidentelor, ambuteiajelor sau locurilor de parcare libere.
„Un sistem AI poate analiza sesizările, vede dacă există o lucrare în curs, deduce un termen de finalizare și trimite răspuns automat către cetățean. Nu mai avem nevoie de un funcționar care să scrie în 30 de zile un răspuns”, a precizat ea.
Problema majoră rămâne lipsa interoperabilității între bazele de date publice, după cum a atras atenția Cătălin Vrabie: „E mai importantă lipsa interoperabilității decât lipsa de personal cu competențe digitale. Dacă sistemele nu funcționează împreună, degeaba avem oameni bine pregătiți. E nevoie de colaborare între mediul privat, cel public și cetățeni, pentru a uni informațiile existente, dar fragmentate.”
