ANALIZĂ Peste 5 milioane de români trăiesc și muncesc în țări din Europa. Cei mai mulți în Marea Britanie

Peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, și s-au stabilit în străinătate, spun datele INS.

Este cel mai mare număr din ultimii 34 de ani. Doar în 1990 au fost mai mulți,  96.929. Numărul migranților temporari – cei care pleacă pe durata determinată de timp să lucreze în străinătate – este, însă, mult mai mare.

„Barometrul Național al Tinerilor”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, arăta că majoritatea tinerilor chestionați (66,2%) au considerat că munca în străinătate reprezintă o soluție pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai.

CITEȘTE ȘI Siegfried Mureșan a picat, PRIMA REACȚIE a lui Nicușor Dan

Tinerii ar pleca în străinătate în principal pentru a avea un loc de muncă mai bine plătit – 64,7%.  În cazul în care ar decide să emigreze, cel mai mult le-ar lipsi familia, au spus 76,9% dintre participanții la studiu

Și totuși, 70,6% dintre ei au spus că nu intenționează să plece  din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia.

Numărul românilor care trăiesc în străinătate rămâne uriaș. În funcție de metodologia de calcul — registre de rezidență permanentă sau  evidențe administrative extinse —, numărul românilor stabiliți în principalele state europene este între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de persoane, conform documentelor Ministerului Muncii, consultate de G4Media.

Tabloul diasporei românești

Marea Britanie

Comunitatea românească este cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie.

La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (EUSS) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români.

EU Settlement Scheme (EUSS) este schema prin care Marea Britanie a acordat dreptul de ședere cetățenilor UE care locuiau în Regatul Unit înainte de Brexit.

În prezent, 1,02 milioane de români dețin rezidență legală în Marea Britanie, dintre care 684.380 au obținut statutul permanent (settled status).

Aproximativ 100.000 de români au obținut cetățenia britanică.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Investițiile străine în România au ajuns la aproape 135 de miliarde de euro la finele lui 2025. Venituri nete de peste 91 de miliarde de euro pentru acționarii firmelor străine începând cu 2015

Dacă în 2016, erau 310.000 de rezidenți români în Anglia și Țara Galilor, în 2025 numărul lor ajunsese la 805.000..

În perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie, spun documentele Ministerului Muncii.

Germania

La 31 decembrie 2025, în Germania erau înregistrați 903.770 cetățeni români (6,4% din populația străină a Germaniei), conform Registrului Central pentru Evidența Străinilor din Germania.

Dintre românii care trăiesc în Germania, 510.600 sunt bărbați (6,9%) și 393.170 sunt femei (5,9%).

Românii au cea mai ridicată rată de ocupare a forței de muncă dintre cetățenii UE din Germania (72,7%, depășind chiar rata cetățenilor germani, de 71%).

În noiembrie 2025, erau angajați 558.950 de români (522.910 cu contribuții la securitatea socială și 89.740 cu activități independente sau marginale), conform documentelor Ministerului Muncii.

„Comunitatea de români este preponderent tânără și activă pe piața muncii. Distribuția aproximativă pe categorii de vârstă se prezintă astfel:

- 0–15 ani: ~10%–15% (copii și adolescenți);
- 16–29 ani: ~25%–30% (adulți tineri, studenți și primii ani de muncă)”, scrie în documentul analizat de G4Media.

Spania

La 1 ianuarie 2025, în Spania erau înregistrați 609.270 de români rezidenți, conform Institutului Național de Statistică din Spania (INE).

Observatorul Permanent al Imigrației (OPI)  indică 1.135.212 de români posesori ai unui certificat de rezidență valabil.

CITEȘTE ȘI România, fruntașă în UE la supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor GRAFIC

La finalul lunii aprilie 2026, erau înregistrați 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială. Comunitatea românească în Spania este a doua ca mărime, după cea marocană. 

Aproape 55.000 de români activează în Spania ca lucrători independenți (autónomos).

Conform datelor Institutului Național de Statistică din Spania (INE), din totalul celor 609.270 de români rezidenți, aproape 129.000 de persoane sunt tinere –  21,16% din comunitate.

Italia

Numărul rezidenților români înregistrați în Italia în 2025 era  de 1.053.042 de persoane – 592.684 femei și 460.358 bărbați.

În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (545.433 salariați, 44.970 independenți și 8.362 pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Cei mai mulți români din Italia lucrează în domeniul serviciilor - 15% servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% comerț, 16,5% activează în construcții și 6,1% în agricultură.

42.510 români sunt deja pensionari în Italia.

În anul școlar 2023/2024, 147.926 de elevi români au fost înscriși în școlile din Italia.

Franța

Comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000 – 500.000 de cetățeni.

În Franța nu există statistici oficiale pe criterii etnice, deoarece minoritățile naționale nu sunt recunoscute. Datele prezentate de Ministerul Muncii se bazează pe estimările misiunii diplomatice românești în Albion.

CITEȘTE ȘI Alertă: Zeci de mii de locuri de muncă au dispărut din industria auto a României. Producția locală a scăzut, în contextul în care piața europeană a crescut

În 2024, 73,1% dintre angajații detașați în Franța proveneau din țări ale Uniunii Europene, conform statisticilor. România ocupă locul 2 în topul țărilor din care provin angajații detașați în Franța, cu peste 15.800 de angajați de origine română înregistrați ca lucrători detașați, care activau în special în construcții și agricultură.

Pe lângă angajații detașați, peste 25.000 de români muncesc sezonier în Franța, în special în agricultură.

Statistici în alte țări europene

Austria –  155.721 de români înregistrați oficial la 1 ianuarie 2025.

Olanda (Țările de Jos) – 63.848 de rezidenți oficiali (BRP), însă numărul total al lucrătorilor mobili, temporari și sezonieri este estimat anual între 80.000 și 120.000. În anul universitar 2024–2025 au fost înscriși aproape 8.000 de studenți români.

Cipru –45.000 de români (reprezentând 4–5% din populația Ciprului).

Grecia – 28.250 de români (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena).

Suedia – 25.000 – 30.000 de persoane.

Danemarca – 17.000 – 20.000 de persoane.

Estonia – 1.000 – 1.500 de persoane.

Fără imigranți, populația României scădea sub 19 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2026

Institutul Național de Statistică a anunțat, în august, principalele statistici demografice ale României, date valabile la 1 ianuarie 2026.

Astfel, la începutul anului, populația rezidentă a României a fost de 19,041 milioane de persoane în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ,, conform INS.

Soldul migrației internaționale în anul 2025 a fost pozitiv – numărul imigranților a depășit numărul emigranților cu 102.200 de persoane. România s-a transformat într-o țară de imigrare, spune INS.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Fără impozite noi în 2027 și 2028, scăderea TVA la 19% imediat cum se poate, indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit - Programul Guvernului Mureșan

Soldul migrației internaționale, în creștere față de anii precedenți, nu a reușit, însă, să compenseze sporul natural negativ.

Anul trecut, 57,9% dintre imigranții în România au fost bărbați.

Datele INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice, de 65 de ani și peste, era de 20,5% la 1 ianuarie 2026 față de 20,3% în 2025.

În același timp, ponderea copiilor în totalul populației a scăzut de la 15,4% la 1 ianuarie 2025 la 15,1% la 1 ianuarie 2026.

Guvernul a aprobat alocarea a 100 de milioane de euro pentru un program destinat românilor cu domiciliul în afara țării, dar care doresc să își deschidă o firmă în țară. Programul se numește „Diaspora Investește Acasă”.

Programul oferă împrumuturi de până la 500.000 de euro, cu o componentă de grant care poate ajunge până la 60% din valoarea creditului de investiții, dar nu mai mult de 200.000 de euro.

Impactul asupra cheltuielilor de la bugetul statului este de 506 milioane lei în perioada 2026-2029, așla cum a arătat anterior Profit.ro..De asemenea, românii stabiliți în străinătate care accesează programul nu trebuie să se restabilească în țară pentru a beneficia de granturi.

”Acești bani vor putea fi folosiți pentru reintegrarea economică a românilor din diaspora în țară, prin creșterea accesului la finanțare pentru afacerile nou înființate, prin valorificarea experienței acestora pe care au câștigat-o în străinătate, iar condiția va fi ca activele care vor fi achiziționate să fie menținute cel puțin 3 ani de zile de la data finalizării investiției în funcțiune”, a precizat premierul Bolojan.

Bugetul total al măsurii este de 100 milioane euro, care se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor- Acțiuni Generale, pe baza unei convenții de implementare care se încheie cu BID.

Acordarea granturilor se face în perioada 2026 – 2029, în limita bugetului aprobat, potrivit Ministerului Finanțelor.

România se confruntă cu probleme bugetare severe și se află în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, cu un acord pentru reducerea deficitului sub 3% până la finalul acestui deceniu. În ultimul an, au fost luate măsuri dure pentru stabilizarea finanțelor statului, inclusiv creșteri de taxe și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public timp de doi ani. Deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA (standardul UE), a fost anul trecut de 7,9%, după 9,3% în 2024. În ambii ani, deficitul bugetar al României a fost cel mai ridicat din UE.

Programul este primul destinat românilor din străinătate care vor să investească în România prin firme nou înființate;
Granturile pot acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiții, în limita a 200.000 euro pentru fiecare beneficiar eligibil;
Creditele de investiții pot avea valori între 5.000 euro și 500.000 euro;

CITEȘTE ȘI GRAFICE Explozie a prețului energiei. România ocupă poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe din UE

Sprijinul va fi acordat în perioada 2026–2029, prin Banca de Investiții și Dezvoltare;

Contribuția proprie minimă este de 10%, respectiv 5% pentru antreprenorii sub 35 de ani.

Ministerul Finanțelor a anunțat anterior că pune la dispoziție 100 milioane euro românilor din diaspora care vor să investească în România și să dezvolte afaceri locale. Astfel, firmele nou înființate de cetățeni români stabiliți în străinătate vor putea primi granturi de până la 200.000 euro prin Banca de Investiții și Dezvoltare, instituția responsabilă cu acordarea, monitorizarea și plata granturilor.

Prin intermediul acestui program, societățile nou înființate, al căror capital social este deținut majoritar de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate, vor putea accesa granturi pentru susținerea creditelor destinate investițiilor.

„Prin acest program ne propunem să transformăm experiența profesională, competențele și resursele românilor din diaspora într-un motor de dezvoltare economică pentru România. Transmitem astfel un semnal că susținem inițiativa antreprenorială și investițiile realizate de românii care doresc să contribuie activ la dezvoltarea economiei naționale. Programul înseamnă investiții sustenabile, noi oportunități pentru comunitățile locale și crearea de locuri de muncă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Granturile vor putea acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiții, fără a depăși suma de 200.000 euro pentru fiecare beneficiar eligibil. Sprijinul financiar va fi acordat în perioada 2026–2029, în limita bugetului disponibil.

Programul se adresează start-up-urilor înființate de români din diaspora care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute în schema de ajutor de minimis. Printre principalele criterii se numără:

deținerea majoritară a capitalului social de către cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate pentru o perioadă de minimum 12 luni consecutive în ultimele 18 luni;
existența unei experiențe profesionale sau a unor studii relevante de minimum un an în domeniul pentru care se solicită finanțarea;
menținerea investiției și a structurii acționariatului pentru o perioadă de cel puțin 3 ani de la finalizarea investiției.

Beneficiarii vor trebui să asigure o contribuție proprie de minimum 10% din valoarea proiectului de investiții. Pentru antreprenorii cu vârsta sub 35 de ani, contribuția minimă va fi redusă la 5%.

Valoarea minimă a unui credit de investiții este de 5000 de euro, iar valoare maximă este de 500.000 euro. Perioada maximă de creditare va fi de 10 ani, fără ca scadența finală să depășească data de 31 decembrie 2037.