Deficitul de cont curent a urcat la aproape 22,9 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2026, față de 22 de miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
Începând cu luna iunie, deficitul lunar a depășit 3 miliarde de euro, după ce se temperase în prima parte a anului. În T3 2026, deficitul depășește 9,3 miliarde de euro, față de 8,1 miliarde de euro în T2, respectiv aproape 8,2 miliarde de euro în T3 2025.
Ca pondere în PIB, deficitul de cont curent este de circa 5,7% din PIB în primele 9 luni, apropiat nivelului de 5,9% din aceeași perioadă a anului trecut.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că deficitul de cont curent nu s-a redus pe măsura scăderii deficitului bugetar, așa cum se aștepta banca centrală. O explicație ar putea fi legată de importurile asociate investițiilor ridicate din ultima perioadă, în contextul finalizării proiectelor cu fonduri europene. Cursul de schimb nu arată o deteriorare a competitivității prin preț, mai arată analiza băncii centrale, potrivit lui Isărescu.
Deficitul extern ridicat este unul dintre factorii fundamentali care pun presiune pe cursul de schimb, arată analizele BNR.
Crește deficitul comercial, dar crește și excedentul din servicii
Deficitul din comerțul cu bunuri a fost de 25,3 miliarde de euro, față de 24,2 miliarde de euro în primele 9 luni din 2025.
Balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 740 milioane euro, la 10,5 miliarde de euro, în principal pe seama creșterii excedentului din transporturi de la 4,6 miliarde de euro la 5,2 miliarde de euro și a celui din IT&C de la 5,2 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro.
Deficitul din turism s-a redus de la 3,5 miliarde de euro la 3,3 miliarde de euro, în condițiile în care sumele cheltuite de români în străinătate au urcat de la 7,2 miliarde de euro la aproape 7,5 miliarde de euro, dar au crescut sumele cheltuite de străini în România de la 3,7 miliarde de euro la aproape 4,2 miliarde de euro.
Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit similar celui din 2025, de 7,8 miliarde de euro. Plățile de dobânzi pentru datoria externă au generat, pe sold, un deficit de aproape 3,6 miliarde de euro, în creștere de la 3,3 miliarde de euro anul trecut.
Deficitul veniturilor din investiții directe, care include dividendele datorate acționarilor nrezidenți, s-a redus însă de la 9,6 miliarde de euro la 8,7 miliarde de euro - odată cu acesta s-au redus însă și profiturile reinvestite, după cum vom vedea mai jos.
Remunerarea salariaților a adus un excedent de circa 2,8 miliarde de euro, în scădere de la 3 miliarde de euro anul trecut. Salariile încasate de rezidenții români care lucrează în străinătate s-au redus cu circa 150 de milioane de euri la circa 3,2 miliarde de euro, în timp ce remunerarea nerezidenților care lucrează în România a crescut cu 22 milioane de euro la 366 de milioane de euro.
Balanța veniturilor secundare a înregistrat un deficit de 244 de milioane de euro, față de un excedent de 265 de milioane de euro anul trecut.
Această evoluție se datorează unui deficit mai mare în dreptul administrației publice, care a urcat de la 565 de milioane de euro la 1,7 miliarde de euro. Aici sunt înregistrate unele dintre ajutoarele financiare primite de statul român, adică o parte din fondurile europene (inclusiv contribuțiile României la bugetul UE). Intrările au scăzut de la aproape 1,8 miliarde de euro la 1,1 miliarde de euro, în timp ce ieșirile au urcat de la 2,3 miliarde de euro la 2,8 miliarde de euro.
Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a înregistrat intrări nete de 3,4 miliarde de euro, în scădere de la 5,3 miliarde de euro anul trecut. Intrările în contul administrației publice s-au redus de la 5 miliarde de euro la 3,3 miliarde de euro.
Revenire pentru investițiile străine în T3
Investițiile străine directe s-au redus, pe flux, de la 6,82 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2025 la 4,26 miliarde de euro în primele nouă luni din acest an.
Isărescu remarca deteriorarea intrărilor de investiții străine, în același context în care remarca creșterea investițiilor publice, cu fonduri europene.
Acoperirea deficitului de cont curent cu ISD, considerată cea mai bună sursă de finanțare, s-a redus de la 31% în primele 9 luni din 2025 la 19% în aceeași perioadă a anului curent.
Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 3,24 miliarde de euro, în scădere de la 4,63 miliarde de euro anul trecut.
Cifra e în scădere doar ca urmare a înjumătățirii sumei reînvestite din profituri, de la 3,35 miliarde de euro la 1,67 miliarde de euro, potrivit datelor de la BNR.
Creditele intragrup au înregistrat un flux de 1 miliard de euro, față de unul de 2,2 miliarde de euro în primele 9 luni din 2025.
Utilizând datele BNR aferente ISD pe principiu direcțional, în primul trimestru din acest an ISD au scăzut cu aproape 22% față de perioada similară a anului trecut, la 1,26 miliarde de euro, apoi au fost de -586 de milioane de euro T2, față de 2,1 miliarde de euro anul trecut, iar în T3 au urcat cu aproape 15%, de la 3,1 miliarde de euro la 3,6 miliarde de euro.
Datoria externă a urcat de la 177,6 miliarde de euro la finele anului trecut la 179,7 miliarde de euro la finele lunii septembrie. Datoria administrației publice a scăzut de la 126,8 miliarde de euro la 125,4 miliarde de euro.
Stocul datoriei ISD, adică a creditelor externe intragrup, a urcat cu 1,4 miliarde de euro la 54,5 miliarde de euro.
























