BNR a menținut cele patru riscuri sistemice identificate în raportul din decembrie 2025 și la ediția de vară din 2026.
„Incertitudinile la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice” sunt menționate ca prim risc sistemic sever. De la raportul din decembrie, riscurile internaționale s-au manifestat printr-o nouă criză, una energetică, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz, cu perturbarea livrărilor de petrol și gaze din zona Golfului Persic.
BNR amintește de volatilitatea ridicată de pe piețele globale, cu cotații ale petrolului care au depășit 120 de dolari/barilul, și de fluctuațiile fluxurilor de capital.
„Deși economia globală și sistemul financiar internațional s-au menținut reziliente până în prezent, iar corecțiile prețurilor activelor financiare s-au produs într-o manieră relativ ordonată, o prelungire sau o intensificare a conflictului ar amplifica tensiunile pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare”, arată BNR.
Totodată, BNR notează și riscurile provenind dintr-o corecție a prețurilor activelor bursiere în plan internațional, în special în ceea ce privește companiile de tehnologie, mai ales cele asociate inteligenței artificiale.
„Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne” reprezintă un alt risc sistemic sever în opinia băncii centrale. Aceste riscuri au fost alimentate de „accentuarea incertitudinilor de natură politică și geopolitică, într-un context macroeconomic fragil, marcat de o creștere economică modestă și de deficite gemene persistente”, arată BNR.
Deficitul bugetar a coborât anul trecut la 7,9% din PIB, de la 9,3% în 2024, și este anticipat să scadă la 6,2% în 2026.
„Deși evoluțiile recente indică o relativă atenuare a deficitului bugetar, ca urmare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, care contribuie și la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern, ajustarea se realizează de la niveluri inițiale deosebit de ridicate, România consemnând cele mai ample deficite (fiscal și de cont curent) din UE”, arată BNR.
De asemenea, banca amintește de creșterea economică de 0,7% din 2025 și de 0,9% în 2024, pe fondul temperării cererii interne și a scăderii puterii de cumpărare a populației.
„Un aspect pozitiv este, însă, reorientarea modelului de creștere economică, de la unul bazat preponderent pe consum către unul susținut de investiții”, arată BNR.
Banca centrală avertizează că este nevoie de continuarea reducerii deficitului bugetar în continuare, astfel încât, printre altele, să fie menținută încrederea investitorilor și agențiilor de rating, să fie limitate presiunile asupra costurilor de finanțare și cursului de schimb, datoria publică să intre pe o traiectorie sustenabilă.
Absorbția fondurilor din PNRR este considerată de importanță sporită de către BNR, care arată însă că riscurile la adresa gradului de realizare a programului rămân semnificative, având în vedere timpul redus pentru atingerea țintelor. România mai are de accesat 10,7 miliarde de euro din plafonul total (revizuit) de 21,4 miliarde de euro – până acum au fost luate granturi de 6,4 miliarde de euro și împrumuturi de 4,3 miliarde de euro.
Deteriorarea situațiilor financiare ale companiilor este văzută ca risc sistemic moderat în ceea ce privește capacitatea de onorare a împrumuturilor.
Firmele au înregistrat o deteriorare a marjei de profit net și o creștere a gradului de îndatorare în ultimul an. Rata creditelor neperformante aferente firmelor a urcat cu 1,2 punte procentuale în martie 2026 față de martie 2025, la 5,6%.
Creditele acordate IMM, mai ales microîntreprinderilor, necesită monitorizare mai atentă, având în vedere profilul de risc ridicat.
Creșterea riscurilor cibernetice și a celor asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor intră tot la categoria riscurilor sistemice moderate, în creștere.
„Sectorul serviciilor financiare continuă să fie expus unor amenințări ce au la bază o motivație financiară, urmărind compromiterea datelor de autentificare ale clienților și derularea de atacuri în scopul extorcării și al fraudării instituțiilor. Aceste atacuri înregistrează un nivel tot mai ridicat de sofisticare și răspândire, ca urmare a utilizării de către actorii malițioși a inteligenței artificiale pentru generarea de deepfake și de campanii de phishing extrem de convingătoare”, arată BNR.
