Premierul Ilie Bolojan arată că, pe componenta de creștere a eficienței administrației locale, nu s-a ajuns la o soluție pentru că ar fi implicat o reducere de personal în administrație.
El susține că simpla tăiere a unor posturi neocupate din organigrame nu duce la reduceri de cheltuieli care să aibă impact și că este nevoie să fie reduse posturile care sunt efectiv ocupate.
Bolojan a arătat că o reducere cu 25% a posturilor din organigrame ar însemna că se desființează ”doar posturi care ipotetic n-au fost înființate sau posturi vacante și efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule”.
Ilie Bolojan a explicat că pachetul de reformă privind administrația publică avea trei direcții: creșterea capacității administrative, descentralizarea, asupra cărora există un acord, și reducerea de personal, scrie News.ro.
”Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale nu s-a ajuns la o soluție pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administrație”, a arătat Ilie Bolojan.
El a explicat că, în funcție de numărul de locuitori, administrațiile publice locale stabilesc organigrame, existând un număr maxim de angajați posibil, conform legii. Bolojan a spus că unele administrații au adoptat din start organigrame cu un număr mult redus față de cel maxim posibil.
Un alt element important îl reprezintă numărul de posturi ocupate, efectiv, din organigramă.
”În fiecare instituție, din totalul posturilor care sunt aprobate, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele, în tehnica administrației, au un rol pentru că susțin posturi de șefi. Ca să ai o direcție, trebuie să ai un număr de oameni, de posturi, și deci acesta este un rol indirect și o rezervă de angajare în anumite situații. Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administrația din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta într-adevăr înseamnă reducere. Celelalte elemente sunt doar date de organizare”, a explicat premierul.
Potrivit acestuia, în România sunt aprobate în administrație 190.000 de posturi, dintre acestea 164.000 de posturi sunt aprobate prin organigrame, din care aproximativ 130.000 de posturi sunt ocupate.
”Vedem că între numărul maxim de posturi unde poate acționa Guvernul și numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32% care înseamnă posturi care nici n-au fost înființate sau posturi vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% (...) înseamnă că nu atingi niciun post ocupat pentru că ajungi puțin deasupra lor.
Și atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25% ne-am dat seama că, de fapt, facem ce-am mai făcut: le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule, pentru că desființează doar posturi care ipotetic n-au fost înființate sau posturi vacante și efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule.
Am văzut-o asta de mai multe ori și nu-mi pot permite în situația în care este România să vin cu astfel de soluții în fața cetățenilor, în calitate de prim-ministru. Din acest motiv am propus să facem o analiză cât se poate de corectă și de cinstită asupra administrației locale din România”, a subliniat Bolojan.
Ilie Bolojan a anunțat, de asemenea, că vor fi publicate calcule care vizează fiecare județ privind numărul maxim de posturi și cine ar trebui să facă reduceri de personal.
Premierul a prezentat și câteva ipoteze de lucru.
”Dacă vrem să avem o reducere, de exemplu, de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală din România, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim ca să avem un efect asupra posturilor ocupate.
Am făcut o astfel de simulare și din peste 3.200 de unități administrative, în sub 1.000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1.000 de localități, care înseamnă 30% din numărul de unități administrative, cu siguranță există personal supra-dimensionat, fără niciun fel de dubiu.
Dacă am face un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem o reducere de aproximativ 40% ca să avem efecte asupra numărului de posturi efectiv ocupate. Ceea ce înseamnă că în jumătate din unitățile administrative din România ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate își văd de treaba lor pentru că și-au calculat personalul de așa natură încât funcționează relativ eficient.
Dar în jumătate înseamnă că primarii sau președinții de consilii județene ar trebui să se uite cu atenție de ce în anumite județe, în anumite localități lucrurile pot funcționa la fel de bine într-o localitate aproximativ identică ca număr de locuitori și ca problematică cu mult mai puțini angajați decât acolo unde există un semnal că trebuie să facă ceva”, a detalia Bolojan.
El a dat exemplul unei reduceri efective de 15%.
”Dacă am vrea să avem un efect de 15% reducere, ar însemna că ar trebui să aplicăm un procent de 45% la baza maximă, ceea ce ar însemna că în aproape 2.000 de unități administrative, deci în 60%, trebuie făcute reduceri. De ce spun că acest lucru este necesar, să facem analize comparative și că se poate funcționa în condiții eficiente? Spun asta pentru că eu, personal, știu că funcționează aceste lucruri pentru că le-am făcut”, a arătat premierul.
El a anunțat că Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date în așa fel încât să verifice încă o dată posibilele erori care vizează peste 3.000 de unități administrative, arătând că posibilele erori ”nu pot influența decât marginal” măsurile de reduceri de personal.
