„Instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, scriu analiștii Erste Bank, care subliniază creșterea cursului valutar și menținerea dobânzilor peste pragul de 7%.
Cursul a urcat marți la peste 5,24 lei/euro pe piața interbancară, stabilind totodată și un nou record la fixingul BNR de la ora 13, de 5,2180 de bani. Săptămâna trecută cursul era în pragul deja obișnuit de aproape un an 5,1 lei/euro.
Slăbiciunea leului vine pe fondul instabilității politice. PSD, cel mai mare partid din Parlament, a părăsit guvernarea, s-a aliat cu AUR și a depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Marți, Guvernul a fost demis în urma votului.
BNR a ținut nemișcat cursul pe parcursul lunii martie, când celelalte monede din regiune scădeau, pe fondul scumpirii petrolului și gazelor naturale, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu.
Stabilitatea leului a fost plătită cu intervenții valutare din rezervă. Celelalte monede din regiune au început să recupereze din pierderi în aprilie, pe fondul armistițiului SUA/Iran.
Pe finele lunii, leul avea însă să intre sub presiune de depreciere, ceea ce a dus la o nouă scădere a rezervelor băncii centrale, care a menținut pragul de 5,1 lei/euro.
În cele din urmă, BNR a permis creșterea cursului, astfel încât să reducă presiunea, dar și să dea un semnal către clasa politică cu privire la turbulențele pe care le riscă în piață, arată o analiză a UniCredit Bank, care trage o paralelă cu ce s-a întâmplat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale și demisia premierului Ciolacu, care a dus la vânzarea puternică a activelor în lei de către investitori.
De la începutul lui 2026, având în vedere evoluția din ultimele zile, leul are cea mai proastă performanță. Euro a crescut cu aproape 3% față de moneda românească pe interbancar, comparativ cu circa 1% față de zlotul polonez și coroana cehească, în timp ce față de forintul maghiar a scăzut cu aproape 6%, după ce alegerile din Ungaria au adus altă conducere la Budapesta, cu majoritate constituțională.
Mai mult, de la alegerile prezidențiale de anul trecut, leul are de asemenea cea mai slabă performanță din regiune, cu o creștere a euro de peste 5%, comparativ cu cea de sub 2% față de zlot, în timp ce a scăzut cu 2% față de coroana cehească și cu 9% față de forint.
Presiunea pe dobânzile interbancare încă nu este vizibilă, ceea ce înseamnă că excedentul de lichiditate ale sectorului bancar în raport cu banca centrală rămâne la un nivel confortabil – acesta era de 35,5 miliarde de lei în martie, în scădere însă cu aproape 10 miliarde de lei față de februarie.
În mai-iunie 2025, excedentul de lichiditate s-a epuizat rapid pe fondul intervențiilor BNR, ceea ce a dus la o creștere a dobânzilor în piața interbancară și cu peste 1 punct procentual.
UniCredit crede că spațiul pentru manevre politice e redus și se așteaptă astfel la formarea unui guvern cu orientare pro-europeană, pe scheletul actualei coaliții, dar cu mai puține partide, care să păstreze consolidarea fiscală, chiar dacă pe o traiectorie mai lentă.
Interesul investitorilor vizează în primul scăderea deficitului bugetar și confirmarea ratingului de credit recomandat investițiilor.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă în acest an la 6,2% din PIB, după 7,9% din PIB anul trecut și 9,3% din PIB în 2024, România având cele mai dezechilibrate bugete din UE în ultimii ani, care au dus datoria publică la 60% din PIB, cu perspectiva să urce la peste 70% în următorii ani.
Costurile de împrumut au urcat de asemenea în ultimele 7 zile de tranzacționare. Pentru titlurile pe 10 ani, randamentul în piața secundară a urcat cu peste un sfert de punct procentual, la 7,28% pe an, fiind de departe cel mai ridicat nivel din regiune.
Ungaria, care până acum o lună se bătea cu România pentru primul loc al celor mai ridicate dobânzi la nivel european, plătește acum doar 6% pentru împrumuturile pe 10 ani în monedă națională. Polonia și Cehia plătesc 5,7% pe an, respectiv 4,9% pe an.
Cu efectele cumulate ale războiului din Iran și ale crizei politice, randamentele la titlurile în lei pe termen lung sunt cu 1 pp mai sus decât la finele lunii februarie, anulând astfel aproape toate scăderile aduse de creșterea încrederii investitorilor începând cu toamna anului trecut.
Execuția bugetară din primul trimestru, care arată o reducere consistentă a deficitului, de la 2,3% la 1% din PIB, a atenuat probabil o creștere mai puternică a randamentelor în aceste zile, cred analiștii.
Deși randamentele ridicate la lei ar trebui să atragă în cele din urmă investitorii, un nou factor de incertitudine este cursul valutar, mai ales pentru investitorii străini, câtă vreme aceștia nu cunosc nivelul la care se va opri, arată UniCredit, care mai estimează și un interval de 5,1-5,2 lei/euro în perioada următoare, dacă lucrurile se vor stabiliza.
Pe fronul politic, alegerile anticipate ar aduce o reacție abruptă în piață, dar sunt improbabile, arată UniCredit, în timp ce Erste consideră că o eventuală guvernare PSD-AUR ar fi cel mai negativ scenariu pentru piețe.
