ING Bank România a revizuit la -0,5% prognoza privind dinamica PIB în 2026, de la +0,6%, cât estima în cel mai recent raport publicat anterior, în luna martie.
În 2027 este așteptată o revenire a economiei, la +2,3%, dar cu o rată mai slabă decât cea estimată anterior (+2,8%).
ING Bank a revenit cu un raport despre economia românească, după o pauză începută în luna martie, când a sistat publicarea analizelor și prognozelor legate de România, în contextul anchetei Consiliului Concurenței privind fixingul ROBOR, după cum Profit.ro a relatat anterior.
„România intră în a doua jumătate a anului 2026 cu o creștere slabă, dar cu semne mai clare de reechilibrare macroeconomică. Consumul a încetinit abrupt, execuția fiscală s-a îmbunătățit, iar deficitul extern se ajustează, în timp ce investițiile finanțate de UE continuă să atenueze recesiunea. Situația politică sporește nivelul de incertitudine cu privire la continuitatea politicilor și la implementarea reformelor”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Economia a scăzut anual cu 1,2% în primul trimestru, pe fondul unei contracții a consumului gospodăriilor (contribuție de -1,1 pp la dinamica PIB), în timp ce investițiile au crescut (contribuție de +0,4 pp).
Consumul a continuat să fie principala zonă de slăbiciune în mixul economic și în trimestrul al doilea, în condițiile în care dinamica salarială este real-negativă în ultimul an, arată analiștii ING. Investițiile private au început să-și revină, după ce au scăzut în prima jumătate a lui 2025.
Piața muncii arată semne de slăbiciune și ajustare, cu o scădere a efectivului angajaților de la 5,18 milioane în martie 2025 la 5,11 milioane în mai 2026, în timp ce rata locurilor de muncă vacante rămâne printre cele mai mici din UE, la 0,6%. Firmele se concentrează mai degrabă pe înlocuirea angajaților din posturile esențiale, decât pe angajarea unora noi, explică economiștii.
„Prin urmare, activitatea economică a rămas probabil slabă în trimestrul al doilea și este puțin probabil să se îmbunătățească semnificativ nici în trimestrul al treilea. Încrederea consumatorilor și a întreprinderilor este departe de o redresare completă, inflația este încă ridicată, iar impulsul fiscal rămâne restrictiv”, notează economiștii.
Revenirea economiei se va petrece gradual, pe măsură ce intrăm în 2027, pe fondul creșterii potențialului productiv, susținut de investițiile în infrastructură.
ING remarcă scăderea continuă a producției industriale, de 3,1% în ianuarie-mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce construcțiile au crescut cu 11,3% în aceeași perioadă, susținute în principal de lucrările inginerești.
„Activitatea puternică din construcții compensează în prezent o parte din slăbiciunea industriei. Impulsul finalizării PNRR, lucrările de autostradă și cale ferată, proiectele energetice și investițiile publice susținute mențin activitatea pe linia de plutire, chiar dacă consumul privat și industria prelucrătoare rămân sub presiune”, explică analiștii ING.
Cheltuielile de investiții rămân cruciale și vor stimula și creșterea economică viitoare. În intervalul ianuarie-iunie 2026, investițiile din fonduri UE au crescut la 42,5 miliarde de lei, față de 27,2 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, în timp ce cheltuielile de capital finanțate din bugetul național au scăzut abrupt, evoluție pe care banca o pune mai degrabă pe seama unor factori izolați.
Economiștii anticipează că sunt șanse „destul de bune” pentru o absorbție aproape completă a PNRR, cu cel mai dificil pas în legea salarizării unitare. Alte seturi de legislație cu impact de 770 de milioane de euro fiecare, pe care ING le vede rezolvate, sunt legate de autoritatea fiscală și vamă, agenția de integritate și decarbonizarea încălzirii, în timp ce refacerea Codului urbanismului are în spate o plată de 970 de milioane de euro.
„Incertitudinea politică rămâne o necunoscută importantă. Guvernul interimar este în funcție de aproximativ trei luni, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la continuitatea politicilor, asumarea responsabilității față de reforme și capacitatea de a realiza la timp obiective sensibile din punct de vedere politic. Acest lucru nu invalidează recenta îmbunătățire fiscală, dar crește prima pentru execuție, mai ales pe măsură ce se apropie termenele limită finale ale PNRR, iar piețele continuă să evalueze credibilitatea traiectoriei de consolidare a României”, avertizează economiștii.
Deficit scade la 6% în 2026
Execuția bugetară pe prima jumătate a anului, cu un deficit de 2% din PIB, față de aproape 3,7% în aceeași perioadă a anului trecut, reprezintă o îmbunătățire suplimentară față de surpriza de la finele anului trecut, când deficitul atingea 7,7% din PIB – încă foarte ridicat – dar sub ținta de 8,4% agreată cu Comisia Europeană, notează analiștii ING.
Scăderea deficitului a venit pe fondul creșterii încasărilor cu 0,5 pp la 16,7% din PIB, în condițiile creșterii veniturilor din TVA cu un sfert în termeni nominali, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 1,1 pp la 18,7% din PIB, ca urmare a înghețării pensiilor și salariilor bugetarilor, pentru al doilea an la rând.
ING anticipează că deficitul va fi de 6% din PIB la finele anului (cash), dar nu exclude o evoluție mai bună.
Contul curent își continuă ajustarea, cu un deficit de 11,4 miliarde de euro în primele 5 luni, în scădere cu 0,6 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2025, deficitul contului curent a fost de 7,9% din PIB, față de 8,2% în 2024.
Consumul precaut va susține ajustarea deficitului comercial, în timp ce investițiile mai ridicate vor pune presiune pe creșterea importurilor.
Inflația va scădea. BNR taie dobânzile din ianuarie
Rata anuală a inflație ar urma să scadă din iulie-august, ca urmare a unui efect de bază favorabil. De la 10,4% în iunie, inflația este estimată să ajungă la 6% la finele acestui an. Totodată, la nivel fundamental, cererea slabă din economie, dinamica salarială redusă și scăderea numărului de salariați susțin procesul de dezinflație, arată ING.
Banca Națională a României este așteptată de ING să scadă dobânzile începând cu ianuarie 2027 și să vină cu un total de reduceri de 1 pp anul viitor, la 5,5% pe an.
În același timp, BNR este așteptată să nu mai susțină niveluri foarte ridicate ale excesului de lichiditate interbancară, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, pentru a nu fi nevoie de intervenții mari în piața valutară în caz de presiuni, dar cu un nivel suficient pentru a susține rate interbancare sub nivelul ratei cheie.
Stabilitate pentru cursul de schimb
ING vede o stabilitate a cursului valutar în acest an, în jurul a 5,25 lei/euro.
„Dacă un eveniment negativ semnificativ nu declanșează ieșiri mari și inevitabile, nu credem că factorii de decizie vor tolera cu ușurință un alt impuls inflaționist din cauza deprecierii suplimentare a leului, mai ales după șocurile de depreciere și energetice deja observate în prima jumătate a anului”, anticipează economiștii.
Leul va continua să înregistreze o depreciere naturală în timp, pe fondul deficitelor ridicate, chiar dacă intrările de fonduri UE pot genera o oarecare presiune de apreciere.
