Curtea de Conturi a României anunță, vineri, că a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023, Raportul de activitate al instituției pe anul trecut și rapoartele referitoare la finanțele publice locale pe anul 2023. Instituția a depus zeci de sesizări penale, în urma prejudiciilor identificate și consemnate în actele de audit. Datele arată că valoarea cumulată a prejudiciilor a fost de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei.
Raportul remarcă faptul că dezvoltarea și investițiile, transporturile și infrastructura, economia și energia, au înregistrat, cumulat, doar 16% din totalul cheltuielilor bugetului public național, în timp ce 55% din banii publici au fost alocați pentru susținerea unor domenii precum protecția socială, programe de interes național din domeniul muncii, al familiei, tineretului, sănătății, educației, cercetării, culturii și recreerii.
„În anul 2024, eforturile de audit au fost orientate în principal spre identificarea activităților care prezintă riscuri semnificative. Au fost vizate cu precădere problemele sistemice, care afectează rezultatele și performanța entităților auditate. Astfel, auditurile realizate au urmărit în primul rând rezolvarea cauzelor acestor probleme, nu doar a efectelor lor, prin recomandări menite să conducă la întărirea disciplinei financiare și la îmbunătățirea performanțelor sectorului public. În Raport sunt incluse și observații de audit rezultate din misiunile desfășurate la entitățile de la nivelul administrației publice centrale, tratate în cadrul a 13 domenii de activitate. Documentul cuprinde, de asemenea, o analiză a contextului macroeconomic intern, în care sunt evidențiate principalele tendințe și evoluții economice la nivel național, o sinteză a rezultatele misiunilor de audit public extern efectuate la entitățile administrației publice locale, evaluarea sistemului de control intern managerial și rezultatele misiunilor de verificare a modului de implementare a recomandărilor formulate în urma auditului (follow-up)”, se arată într-un comunicat al Curții de Conturi.
Anul trecut, auditorii instituției au verificat, în total, 1361 de instituții din administrați public central și locală. S-a făcut audit de conformitate la 1060 de entități publice, 535 de verificări au vizat audit financiar iar în cinci cazuri s-a făcut audit al performanței.
„Analiza cheltuielilor efectuate din bugetul public național în exercițiul financiar 2023 evidențiază că, mai mult de jumătate (55%) din total a fost alocat pentru susținerea unor domenii precum protecția socială, programe de interes național din domeniul muncii, al familiei, tineretului, sănătății, educației, cercetării, culturii și recreerii. În același timp, dezvoltarea și investițiile, transporturile și infrastructura, economia și energia, au înregistrat, cumulat, 16% din totalul cheltuielilor bugetului public național. În perioada menționată, România a înregistrat creștere economică, însă gestionarea deficitului bugetar a rămas o provocare majoră. Cheltuielile bugetare au continuat să depășească veniturile, menținând un dezechilibru fiscal persistent, care riscă să afecteze sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria publică a României la sfârșitul anului 2023 a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, în creștere cu 133.402,7 milioane lei față de anul 2022”, sunt concluziile Curții de Conturi.
De asemenea, au fost realizate 2473 de misiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor (follow-up) și 23 de acțiuni de documentare. Auditorii au constatat că 82% dintre recomandări au fost implementate și parțial implementate.
Instituția de audit constată că, la nivelul administrației publice centrale, „procesul de implementare a sistemului de control intern managerial a fost unul cu caracter preponderent formal” existând „deficiențe semnificative și neimplementări ale standardelor”.
„Potrivit Raportului de activitate pe anul 2024, misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii sau la denaturarea unor date și informații din situațiile financiare. Astfel, pentru anul supus auditării (2023), valoarea cumulată a prejudiciilor a fost de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei. Pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2024 și anilor anteriori, Curtea de Conturi a formulat 79 de sesizări penale, la propunerea departamentelor și a camerelor de conturi”, se arată în comunicatul instituției.
Raportului Curții include analiza modului în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anul 2023, constatări ale misiunilor de audit realizate la Ministerul Finanțelor și la Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum neaprobarea Strategiei digitale a Agenției (2021-2025) și lipsa unei analize privind contribuabilii cu risc fiscal. Raportul conține și constatările și concluziile formulate în urma auditului realizat la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. În raport sunt incluse auditurile realizate la Romsilva, la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și la Transelectrica. În același document sunt reflectate rezultatele auditului la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: în ceea ce privește programul "Locuințe pentru tineri", derulat prin Agenția Națională pentru Locuințe, auditul a evidențiat lipsa unei evidențe centralizate a locuințelor închiriate sau vândute și a creanțelor aferente, ceea ce a condus la nerealizarea veniturilor planificate.
