Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au urcat în mai cu 36,3% în zona euro și cu 36,4% în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2021, iar Danemarca, România și Estonia sunt statele membre UE în care s-a înregistrat cea mai mare creștere, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În mai, comparativ cu perioada similară din 2021, prețurile producției industriale au crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Danemarca (59,8%), România (59,2%) și Estonia (53,1%), scrie Agerpres.
Eurostat precizează că în luna mai, comparativ cu perioada similară din 2021, prețurile producției industriale în UE au fost influențate în special de un avans de 92,9% al prețurilor la energie, urmate de o creștere 25,4% a prețurilor bunurilor intermediare, de 13,2% pentru prețurile la bunurile de folosință imediată, de 9,7% pentru bunuri de folosință îndelungată și de 7,8% pentru bunuri de capital.
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au urcat în mai cu 0,7% în zona euro și cu 0,8% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă. În aprilie, s-a înregistrat un avans de 1,2% în zona euro și de 1,3% în UE.
Cele mai mari creșteri în mai, comparativ cu luna precedentă, s-au înregistrat în Finlanda (5,5%), Estonia (5,4%) și Lituania (4,9%), singurele scăderi fiind în Irlanda (minus 19,4%), Slovacia (minus 4,4%), Țările de Jos (minus 0,8%), Bulgaria și Franța (ambele cu minus 0,1%). România a raportat în mai un avans de 3,1%, după o expansiune de 3,3% în aprilie.
În UE, prețurile producției industriale s-au majorat în mai, comparativ cu luna precedentă, cu 1,7% în cazul bunurilor intermediare, cu 1,4% în cazul bunurilor intermediare, cu 0,8% în cazul bunurilor de folosință îndelungată, cu 0,6% în cazul bunurilor de capital și cu 0,1% în sectorul energiei.
Modificarea prețurilor la porțile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali și de aceea poate fi un indicator al evoluției inflației pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
