Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 977 de milioane de euro în ianuarie, în scădere cu 55 de milioane de euro față de aceeași lună a anului trecut.
Analiștii consideră România deosebit de expusă la șocurile externe, ca urmare a deficitului de cont curent ridicat.
Erste prognozează o scădere a deficitului de cont curent de la 8% în 2025, la 6,8% în acest an, urmând practic traseul deficitului bugetar. Chiar și cu această scădere, România va avea de departe cel mai ridicat deficit bugetar din regiune.
UniCredit vede un deficit extern de 7,2% din PIB în acest an și de 6,8% în 2027.
Ce s-a întâmplat în ianuarie
Deficitul din comerțul cu bunuri a scăzut de la circa 2,7 miliarde de euro la 2,3 miliarde de euro, în timp ce excedentul din comerțul cu servicii a fost aproape stagnant la 1,16 miliarde de euro. Se remarcă o creștere a deficitului din călătorii de la 270 la 318 milioane de euro și o creștere a excedentului în transporturi de la 484 la 493 de milioane de euro. ITC și-a redus excedentul cu 10 milioane de euro la 586 de milioane de euro, pe fondul creșterii ușoare a importurilor.
Balanța primară a înregistrat un deficit de 25 de milioane de euro, față de un excedent de 505 milioane de euro anul trecut. În 2025, balanța primară a încheiat însă pe un deficit relativ ridicat.
Dividendele nete datorate investitorilor străini au urcat de la circa 1 miliarde de euro la 1,3 miliarde de euro. Aceste sume s-au întors într-o anumită măsură prin reinvestirea profiturilor, care a urcat de 443 de milioane de euro la 510 milioane de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au urcat la 429 milioane euro, de la 417 milioane euro în luna ianuarie 2025, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 488 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 59 milioane euro.
Plățile nete de dobânzi pentru datoria externă a statului au urcat de la 347 de milioane de euro la 405 milioane de euro.
Capitolul alte venituri primare a înregistrat o scădere de la circa 1,3 miliarde de euro la 962 de milioane de euro.
Balanța veniturilor secundare și-a majorat excedentul de la 5 la 188 de milioane de euro, pe fondul intrărilor mai mari în contul administrației publice.
Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a primit o infuzie de 75 de milioane de euro, în scădere față de aceeași lună din 2025. Pe tot anul trecut, intrările nete în contul de capital au fost de 7,2 miliarde de euro în 2025, față de 5,2 miliarde de euro în 2024, sume reprezentate în special de intrările administrației publice, care au urcat cu peste 2 miliarde de euro, la 6,9 miliarde de euro.
Datoria externă, fără creditele intragrup, a urcat cu 2 miliarde de euro în prima lună a anului, la 178,3 miliarde de euro, în principal pe fondul creșterii datoriei publice.
