Banca Națională a analizat impactul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, asupra economiilor din regiune, în special pentru Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.
Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârșitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc, arată Hotnews.
Războiul din Ucraina a provocat pierderi umane și materiale uriașe în această țară, subliniază autorii documentului. Dealtfel, un raport elaborat de Banca Mondială, Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite estimează decesul a zeci de mii de ucraineni, incluzând numeroși civili. Produsul Intern Brut (PIB) al Ucrainei în anul 2023 a ajuns la 74% din nivelul înregistrat în 2021, în termeni reali.
Atacurile Rusiei au vizat atât obiective militare, cât și elemente critice ale infrastructurii civile, precum sistemele energetice, facilitățile portuare și barajele fluviale ale Ucrainei, exacerbând nivelul de sărăcie și determinând un exod masiv al populației.
Federația Rusă s-a confruntat, de asemenea, cu repercusiuni severe ca urmare a declanșării conflictului, incluzând pierderi militare substanțiale și disfuncționalități economice majore, mai spun autorii documentului..
Ratele ridicate ale inflației au erodat semnificativ puterea de cumpărare a gospodăriilor, conducând la o deteriorare a nivelului de trai.
Suplimentar,Federația Rusă a fost supusă unor sancțiuni internaționale care au perturbat fluxurile comerciale, au restricționat accesul la piețele financiare globale și au exercitat presiuni negative asupra creșterii economice.
Retragerea companiilor occidentale de pe piața rusă a determinat o reorientare a schimburilor comerciale ale Rusiei către China
Ca reacție la sancțiuni, în mai 2022, Rusia a sistat livrările de gaze naturale și petrol către Uniunea Europeană. Această acțiune a provocat un șoc energetic sever la începutul războiului, provocând perturbări semnificative pe piața europeană, înainte ca statele membre să reușească diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, inclusiv prin importuri de gaz natural lichefiat (GNL) din alte țări.
Cu toate acestea, prețurile la energie au rămas la niveluri ridicate, exercitând o presiune economică persistentă, mai spun autorii studiului.
Războiul din Ucraina a generat o serie de provocări economice, în principal prin creșterea prețurilor la energie, care a condus la majorarea costurilor de producție și la diminuarea puterii de cumpărare a populației. Această dinamică a afectat competitivitatea companiilor și a determinat o contracție a cheltuielilor de consum.
Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al țărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunitățile de export s-au diminuat.
În acest context, guvernele naționale au implementat scheme de sprijin destinate populației și mediului de afaceri, exercitând presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Concomitent, băncile centrale au operat majorări ale ratelor dobânzilor pentru contracararea puseului inflaționist.
Această combinație de măsuri fiscale expansioniste și politici monetare restrictive a reliefat tensiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.
Urmând un tipar observat la nivelul întregului continent european, războiul din Ucraina a afectat în primul rând dinamica inflației din țările ECE pe parcursul anului 2022, în timp ce efectele asupra PIB-ului au devenit mai pronunțate în 2023, când s-a înregistrat o încetinire semnificativă a creșterii economice.
Cehia și Ungaria au fost mai puțin afectate în mod direct de afluxul de refugiați și de activitatea militară
Această lucrare își propune să ofere o evaluare cantitativă a efectelor macroeconomice pe termen scurt ale războiului din Ucraina asupra mai multor țări din ECE, concentrându-se asupra creșterii economice și a inflației.
Analiza vizează Bulgaria, Polonia și România, state care s-au confruntat cu provocări comune, precum afluxul de refugiați, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și o aversiune sporită a investitorilor, determinată de incertitudinea generată de proximitatea geografică față de zona de conflict.
Ca grup de control, au fost incluse în analiză Cehia și Ungaria. Aceste țări, deși au resimțit, de asemenea, impactul creșterii prețurilor la energie, au fost mai puțin afectate în mod direct de afluxul de refugiați și de activitatea militară, datorită unei distanțe geografice mai mari față de Ucraina. Toate statele analizate sunt membre atât ale NATO, notează cei 4 autori.
Ca răspuns la acest șoc, prețurile materiilor prime au înregistrat creșteri semnificative: prețul petrolului s-a majorat cu 18,3%, iar prețul gazelor naturale cu 34,2%. După cum era de așteptat, reacția prețurilor la gaze naturale este mai amplă, reflectând impactul mai pronunțat al războiului din Ucraina asupra piețelor de gaze naturale în comparație cu piețele petroliere.
Conform restricțiilor de semn impuse, PIB-ul scade atât în SUA, cât și în România, contracția fiind mai severă în cazul României.
Astfel, PIB-ul României scade cu aproximativ 4 puncte procentuale, în timp ce SUA consemnează o scădere mai redusă, de circa 2 puncte procentuale.
Dintre variabilele nerestricționate, cea mai semnificativă scădere se observă în cazul indicatorului de încredere – ESI, cu aproape 10 puncte, reflectând o creștere a aversiunii investitorilor determinată de riscurile geopolitice sporite. Declanșarea războiului exercită, de asemenea, un impact direct asupra evoluției inflației, în principal prin intermediul canalului prețurilor materiilor prime.
Rezultatele pentru Ungaria sunt, în general, similare cu cele pentru Cehia, cu excepția răspunsului nesemnificativ al ratei inflației. În schimb, rezultatele Poloniei sunt mai apropiate de cele ale României, excepție făcând răspunsul PIB, unde amploarea impactului este mai redusă.
