Regiunea de dezvoltare București-Ilfov are o structură diferită a economiei, bazată pe comunicații, servicii administrative și profesii tehnice, în timp ce în celelalte regiuni de dezvoltare este vorba mai ales de producție.
La nivel național, cea mai mare parte a forței de muncă se împarte între industrie și comerț: industria angajează aproape 30% din salariați, iar comerțul 20%.
Apoi vin în ordine Construcțiile cu 10%, Sănătatea cu 9,6% și Învățământul 7,8%, arată datele analizate de Profit.ro.
Regiunea București-Ilfov înclină puternic spre servicii moderne, care ocupă aproape o treime dintre angajați. Comerțul este pe primul loc, cu 22,1% din forța de muncă. Insă imediat după vin serviciile administrative și de suport (12,7%), IT&C (10,8%) și profesiile tehnice/științifice (8,7%).
Împreună, aceste trei tipuri de servicii fac 32,2% din forța de muncă a regiunii, peste dublu față de restul țării (12,3%), în timp ce industria are doar 14,5%.
În afara Capitalei, industria urcă la 33,5% din angajați, comerțul la 19,5%, sănătatea la 10,4% și construcțiile la 9,9%, iar IT&C coboară la 3,7%.
Industria domină restul țării
Regiunea Centru este una dintre cele mai industrializate zone ale țării. Peste un sfert din angajați (25,8%) lucrează în industrie, iar industria prelucrătoare cumulează 23%. Comerțul, cu 12,1%, completează tabloul și arată un profil puternic tradițional, în care serviciile au doar rol marginal.
Nord-Vestul arată aproape la fel economic. Industria adună 24% din salariați, iar prelucrarea 21,5%. Comerțul vine pe locul trei, cu 12,9%, ceea ce confirmă faptul că regiunea funcționează mai degrabă pe schelet industrial decât pe servicii.
Nord-Estul are un echilibru ceva mai pronunțat între ramuri. Industria reunește 18,8% din angajați, prelucrarea 15,9%, iar comerțul 14,9%. Lipsa unui lider de domeniu clar între aceste trei domenii arată că există o economie diversificată, dar în continuare de factură clasică.
Sud-Estul are ponderi și mai apropiate între sectoare: 20,4% industrie, 16,3% prelucrare și 15,8% comerț. Nici aici nu există un nucleu dominant, dar confirmă dependența de aceleași ramuri tradiționale.
Sud-Muntenia se aliniază la modelul clasic, cu 24,6% în industrie, 21% în prelucrare și 12,6% în comerț. Este o regiune unde construcțiile au o pondere ceva mai ridicată, dar insuficient pentru a intra în topul celor trei domenii dominante.
Sud-Vest Oltenia păstrează aceeași imagine: 22,2% dintre salariați în industrie, 16,7% în prelucrare și 13,6% în comerț. Este una dintre regiunile cu cele mai mici valori absolute de angajați, dar proporțional nu se distanțează de restul țării.
Vestul confirmă profilul industrial, cu 25,1% din totalul angajaților în industrie, 22,4% în industria prelucrătoare și 12,8% în comerț. Regiunea are una dintre cele mai mari ponderi industriale din România, apropiată de Centru, ceea ce arată o imagine de zonă cu tradiție productivă.
Un fenomen mai degrabă est-european
București nu e singura capitală europeană care s-a desprins de economia țării. Fenomenul de dezvoltare inegală e mai degrabă unul est-european. București, Varșovia și Bratislava au fost în 2023 singurele regiuni metropolitane ale capitalelor care au raportat un PIB pe locuitor, exprimat în PPS, de peste două ori mai mare decât mediile naționale corespunzătoare, arată Eurostat.
Acest lucru nu se întâmplă în Vest. De exemplu, Berlin sau Roma contribuie la formarea PIB a țărilor cu procente între 6 și 9%.
Numărul de salariați
Cei mai mulți salariați se află în București-Ilfov, cu aproximativ 1,2 milioane de angajați, adică dublu față de următoarea regiune ca mărime. În fapt, București-Ilfov concentrează de una singură aproape cât primele două regiuni luate împreună.
Nord-Vestul are 737.000 de salariați, urmat de Centru cu 680.000 și Nord-Est cu 615.000.
Sud-Muntenia numără 604.000 de angajați, Sud-Estul 570.000, Vestul 565.000, iar Sud-Vest Oltenia închide clasamentul cu 498.000.
