Economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,4% în trimestrul al treilea din 2026, în încetinire față de avansul de 0,6% din trimestrul precedent, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Eurostat, transmite CNBC, preluată de News.ro. Rezultatul a depășit totuși estimările economiștilor consultați de Reuters, care anticipau o creștere de numai 0,2%.
Franța, a doua economie a zonei euro, a înregistrat o contracție neașteptată de 0,1% în perioada iulie-septembrie, pe fondul agravării crizei politice și bugetare. Costurile de împrumut ale statului francez au crescut, în timp ce investitorii sunt tot mai preocupați de deficitul bugetar ridicat și de acumularea datoriei publice. Situația este complicată de protestele naționale împotriva costului vieții, care au degenerat în unele cazuri în confruntări violente.
Germania, cea mai mare economie a zonei euro, a consemnat o creștere modestă de 0,2%, în timp ce Italia a stagnat. În schimb, economia Spaniei a avansat cu 0,6%, susținută de cererea internă, turism și evoluția productivității, în pofida protestelor legate de costul locuințelor și al vieții.
Irlanda a raportat o creștere economică de 5,5%, însă datele sale privind produsul intern brut sunt caracterizate de o volatilitate ridicată, din cauza ponderii importante a companiilor multinaționale care își înregistrează acolo activitățile financiare.
Datele Eurostat au fost publicate la o zi după ce Banca Centrală Europeană a decis să mențină dobânzile neschimbate. Instituția a apreciat că scumpirea energiei nu a generat încă efecte inflaționiste secundare semnificative în economie, dar a avertizat că riscurile la adresa creșterii economice s-au accentuat. Analiștii consideră că BCE ar putea majora din nou dobânzile în decembrie, dacă presiunile asupra prețurilor persistă.
Joe Nellis, director de cercetare economică la firma de consultanță MHA, a declarat că zona euro demonstrează o reziliență neașteptată într-un context economic și geopolitic dificil. El a avertizat însă că această evoluție poate ascunde probleme structurale persistente, precum productivitatea redusă, investițiile insuficiente, presiunile demografice și deteriorarea competitivității industriale.
Perspectivele pentru 2027 rămân incerte, în special din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit analistului, dacă această criză nu se va încheia în viitorul apropiat, creșterea costurilor energiei și transporturilor va pune presiuni suplimentare asupra bugetelor gospodăriilor europene, într-o perioadă în care încrederea consumatorilor este deja scăzută.





















