Sistemul bancar și-a majorat excedentul de lichiditate și în august, pentru a doua lună la rând, recuperând mare parte din declinul înregistrat în timpul crizei politico-electorale. Dobânzile au continuat să scadă, dar într-o mai mică măsură decât în luna precedentă.
Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității în raport cu banca centrală de 15,3 miliarde de lei în august, în urcare de la 9,3 miliarde de lei în iulie.
În iunie, sistemul a fost pe un deficit de 4,5 miliarde de lei, și în mai înregistra un ușor excedent de 500 de milioane de lei. Corecția lichidității a fost una amplă, de la un nivel de 27,3 miliarde de lei, în aprilie, înaintea alegerilor prezidențiale.
Turbulențele generate de rezultatul surpriză al primului tur al alegerilor și demisia Guvernului Ciolacu au dus la ieșiri de capitaluri, care au fost parțial contracarate de BNR cu vânzări mari din rezerva valutară, ceea ce a dus la scăderea lichidității din sistem.
După formarea Guvernului Bolojan și adoptarea măsurilor de corecție fiscală, agențiile internaționale au confirmat ratingul suveran al României și fluxurile financiare s-au întors.
Dobânzile din piața interbancară au scăzut pentru a doua lună la rând în august. Media ROBOR la 3 luni a coborât de la vârful de 7,12% din iunie la 6,78% în iulie și 6,6% în august. În cazul tranzacțiilor bancare efective, media zilnică (pe baza căreia se calculează trimestrial IRCC) a coborât de la 6,39%, la 5,78% și apoi 5,64%. Atât ROBOR la 3 luni cât și rata la tranzacțiile interbancare rămân peste nivelurile din aprilie, de 5,9%, respectiv 5,55%.
Revenirea lichidității excedentare în sectorul bancar aduce astfel o reducere a dobânzilor la credite, în condițiile în care BNR este așteptată abia din a doua parte a anului viitor să vină cu noi tăieri ale ratelor oficiale, în condițiile în care inflația este așteptată să se apropie de 10% în lunile următoare, atât pe fondul majorărilor la TVA și accize, cât și pe fondul creșterii abrupte a facturilor la energia electrică.
Rezervele valutare ale băncii centrale au crescut și în august cu 2 miliarde de euro (la 65,2 de miliarde de euro), după un avans de 5 miliarde de euro în iulie, pe fondul unor împrumuturi externe de 1,5 miliarde de dolari și 3,2 miliarde de euro.
Rezervele scăzuseră în mai cu 6,7 miliarde de euro, de la 62,4 miliarde de euro la 55,7 miliarde de euro.
Stabilitatea cursului este însă de așteptat să fie încercată în continuare de problemele fiscale.
Deficitul bugetar la 7 luni era la nivelul de 4,04% din PIB, practic la același nivel relativ din aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, deficitul a urcat cu 5,4 miliarde de lei, la 76,4 miliarde de lei.
Împrumuturile externe alimentează pe de o parte rezervele BNR și duc la lichiditate mai mare în piața interbancară – Trezoreria schimbă banii direct la BNR și de aici rezultă monedă nouă în lei -, dar pe de altă parte generează ieșiri de bani prin plata dobânzilor.
Cheltuielile cu dobânzile (pentru datoria internă și externă) au urcat cu 9,8 miliarde de lei la 7 luni față de anul trecut, la 31,7 miliarde de lei, un avans alarmant de 45%.
