GRAFICE Dobânzile o iau ușor în sus. Excedentul de lichiditate din sectorul bancar urcă la peste 30 de miliarde de lei

Sistemul bancar a atins un excedent mediu zilnic de lichiditate în raport cu Banca Națională a României de 30,7 miliarde de lei în ultima lună a verii, în creștere de la 29,4 miliarde de lei în iulie.

Sumele sunt reprezentate de plasamentele băncilor la facilitatea de depozit a băncii centrale.

CITEȘTE ȘI FOTO Bolojan s-a văzut cu o delegație de investitori ai JP Morgan, după ce banca americană a avertizat România. Preocupare pentru noua configurație guvernamentală, cheltuielile publice și deficitul bugetar

Excedentul este în recuperare, după ce în iunie scădea abrupt cu 8,8 miliarde de lei, de la 37,1 miliarde de lei, în condițiile unor intervenții prezumate ale BNR în piața valutară pentru susținerea leului.

Rezervele valutare au urcat la finele lunii august la aproape 65 de miliarde de euro, cu aproape 1,6 miliarde de euro peste luna precedentă, după intrarea unui împrumut SAFE și a unor împrumuturi în euro de pe piața internă.

Intrările de valută în conturile Trezoreriei cresc lichiditatea interbancară în lei atunci când sunt schimbate de guvern la BNR. Sumele cheltuite de stat pentru plata salariilor bugetarilor, a pensiilor și a altor obligații contractuale ajung în cele din urmă în sectorul bancar. În condițiile în care băncile nu găsesc plasamente mai profitabile în piață, banii sunt depuși la BNR, care oferă o dobândă de 5,5% pe an, cu 1 punct procentual sub rata cheie de 6,5% pe an.

CITEȘTE ȘI Date finale: Saturn și Jupiter au fost surprizele. Românul nu abandonează litoralul, dar devine mai selectiv. All inclusive-ul rămâne formula dominantă, dar nu peste tot. Cât a costat în medie un sejur

De altfel, având în vedere excesul de lichiditate constant din ultimul an, rata facilității de depozit a devenit și referința pentru dobânzile din piața interbancară.

Și acțiunile BNR influențează lichiditatea. Aceasta scade atunci când BNR intervine în piață pentru a susține leul - vânzarea de valută retrage leii din piață –, respectiv crește atunci când BNR cumpără valută pentru a preveni aprecierea leului, emițând monedă.

După o ușoară creștere (+5 puncte de bază) a ratei medii la tranzacțiile interbancare în iunie, la 5,6% pe an, dobânda medie a scăzut la 5,58% în iulie și august. La începutul lunii septembrie rata medie a urcat însă cu 5 puncte de bază, la 5,63% pe an, cel mai ridicat nivel de după august 2025, dar cu variații care de atunci nu au depășit 10 puncte de bază.

Rata medie a ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84% pentru a treia lună la rând, în scădere cu 1 punct de bază față de mai, respectiv 3 puncte de bază față de martie-aprilie. Așadar, culoarul de variație a ROBOR la 3 luni s-a îngustat foarte mult în acest an.

„Lichiditatea amplă din piață va menține probabil ratele ROBOR sub rata cheie de 6,5% până la sfârșitul anului”, notează economiștii UniCredit Bank România. Aceștia anticipează însă o potențială creștere a volatilității în piața valutară, ca urmare a reluării negocierilor pentru formarea unui nou guvern.

Analiștii se așteaptă ca sistemul bancar să înregistreze în continuare un exces de lichiditate semnificativ, dar fără a mai ajunge la nivelurile de 42-45 de miliarde de lei înregistrate la începutul acestui an sau 50-60 de miliarde de lei atinse în 2024, în condițiile în care BNR nu dorește să alimenteze presiunile de depreciere a leului, după cele două episoade în care moneda a pierdut teren, în mai 2025 și aprilie-mai 2026.

CITEȘTE ȘI JP Morgan avertizează România: Un guvern minoritar PSD ar ridica riscul unui derapaj fiscal. În pofida veniturilor ameliorate, deficitul bugetar se adâncește din cauza cheltuielilor sporite GRAFICE

În absența unor evenimente care să perturbe piața și, implicit, nivelul lichidității, o mișcare mai accentuată a dobânzilor interbancare este așteptată anul viitor, după ce scăderea anticipată a inflației va permite BNR să reducă dobânzile – rata cheie a BNR nu a mai scăzut de mai bine de doi ani.

Mișcări mai importante s-au înregistrat în piața de obligațiuni, unde randamentele titlurilor pe 10 ani au urcat cu aproape 20 de puncte de bază față de acum două săptămâni, la peste 7% pe an, pe fondul contagiunii din piețele internaționale.