România a avut o datorie publică stabilă, în jurul a 51–52% din PIB, în perioada 2021–2023. Însă dinamica s-a schimbat semnificativ începând cu 2024.
Anul trecut, datoria a urcat brusc, la 57,4% din PIB, cu peste cinci puncte procentuale față de nivelul din anul anterior.
FMI prevede că traiectoria datoriei României va rămâne ascendentă în următorii cinci ani, orizontul pe care este făcută estimarea:
- 61,2% în 2025
- 62,5% în 2026
- 64,1% în 2027
- 66% în 2028
- 67,8% în 2029
- 69,1% în 2030
Creșterea este constantă, în medie cu aproximativ 1,5 puncte procentuale pe an după 2025, extrapolarea condițiilor fiscale curente indicând o deteriorare graduală a poziției țării vis-a-vis de spațiul de manevră bugetar într-o eventuală criză.
România rămâne însă sub nivelurile statelor din vestul Europei, multe puternic îndatorate.
În ton cu zona
Regiunea CEE, din care face parte și România, rămâne una dintre cele mai puțin îndatorate zone ale Uniunii Europene. Bulgaria se situează la 40,2% din PIB în 2025, Cehia la 53,4%, iar Polonia la 73,9%.
Nivelurile sunt semnificativ sub țările sudice ale UE, însă și aici FMI observă o tendință de creștere pe termen mediu.
"Campionii" europeni
Statele din vest și sud continuă să aibă cele mai mari niveluri ale datoriei publice din UE. Grecia rămâne la 146,7% din PIB în 2025, Italia la 136,8%, Franța la 104,2%, Belgia la 107%, iar Spania la 99,3%.
Întâmplător, sunt state cu presiuni demografice, rigiditățile fiscale și costuri sociale ridicate.
Ele urcă media zonei euro la aproximativ 84% din PIB, peste media globală și mult peste media țărilor emergente.
Nordul are datorii mici
Europa este regiunea cu cea mai mare variație a nivelurilor datoriei publice. La un capăt se află Grecia și Italia, cu valori ce depășesc 130–140% din PIB, iar la celălalt capăt se găsesc Finlanda, Luxemburg, Suedia și Bulgaria, cu niveluri sub 40%.
Bulgaria are printre cele mai reduse datorii publice, la 28,4% din PIB, țara fiind pentru decenii sub consiliu monetar stabilit în 1997, după prăbușirea monedei naționale.
Situația globală: minime concentrate în economii sărace
La nivel mondial, liderul datoriei rămâne Japonia, cu 229,6% din PIB, urmată de Sudan (221,5%) și Singapore (175,6%).
Vârfurile includ atât economii avansate cu piețe financiare robuste, cât și state aflate în criză severă. În zona de mijloc — între 70% și 100% — se află marile economii occidentale, precum Statele Unite (125%), Franța, Spania sau Regatul Unit.
La polul opus, nivelurile cele mai scăzute sunt înregistrate în economiile foarte sărace sau în agregate statistice unde capacitatea de împrumut este redusă.
Valorile sub 10% din PIB nu apar la state dezvoltate, ci aproape exclusiv în țări cu piețe financiare limitate, unde o datorie mică nu reflectă neapărat sustenabilitate, ci imposibilitatea accesului la finanțare.
