Măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea facturilor la energie vor duce rata inflației spre 8%, avertizează ING Bank România. Cu consumul în scădere și o economie care crește deja foarte lent, scenariul unei stagnări în acest an pare tot mai probabil. Mai mult, o recesiune ușoară sau chiar o contracție pe tot anul trebuie luate în calcul.
Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR a anunțat o pleiadă de majorări ale fiscalității. Crește TVA, cresc accizele, crește impozitul pe dividende, crește taxa pe bănci. Imediat, trebuie să ne așteptăm la o creștere a inflației, așa cum s-a întâmplat și a precedentele creșteri de taxe pe consum.
„Pe termen scurt, se așteaptă ca presiunile inflaționiste să crească din cauza facturilor la energie mai mari începând din iulie, amplificate de creșterile TVA-ului și accizelor începând din august”, arată Ștefan Posea, economist la ING Bank România.
De la 1 iulie a fost scoasă plafonarea la prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici. Pentru clienții firmele dominante, prețul pe unitatea orară se dublează.
ING se așteaptă ca inflația să ajungă de la 5,5% (în mai) la 7,5-8% în lunile următoare și să se stabilizeze undeva la 7,5% la finele anului. Banca Națională a României a majorat (în mai) prognoza de inflație pentru finele acestui an de la 3,8% la 4,6% - deci o nouă revizuire se impune după creșterea taxelor.
„În cele din urmă, aceste creșteri de impozite nu prind cel mai bine consumul privat”, arată economistul ING.
Încrederea consumatorilor a scăzut față de începutul anului, așteptările sunt că șomajul va crește, în timp ce înghețarea salariilor de la stat și a pensiilor amplifică tendințele de economisire preventivă, crede economistul.
Scăderile de costuri de la stat, pe care guvernul a promis că le va anunța în iulie, vor contribui la scăderea cererii, crede Posea.
Proiecția de creștere economică a ING de 0,8% pentru acest an (printre cele mai pesimiste la momentul actual) ar putea fi prea optimistă. Creșterea PIB ar fi mai degrabă mai aproape de zero – dacă economia ar stagna în termeni trimestriali pentru restul anului, creșterea ar fi de doar 0,3% în 2025, arată Posea. S-ar putea însă să fie și mai rău.
„Având în vedere traiectoria actuală, riscul ca economia să intre într-o recesiune ușoară sau chiar să înregistreze o contracție pe tot parcursul anului nu poate fi exclus în totalitate. Aceste evoluții vor crește probabil preocupările legate de dinamica economică aflate pe radarul factorilor de decizie politică și nu ar fi neașteptat să vedem niște tonuri ușor moderate în viitorul comunicat de presă (al BNR)”, arată Posea.
ING estimează că BNR va menține politica monetară prudentă, cel puțin până în primul trimestru al anului viitor, câtă vreme nu se deteriorează semnificativ perspectivele de creștere economică.
„Aceasta implică menținerea ratei cheie la 6,50% și menținerea unei abordări prudente a gestionării lichidității. Dincolo de acest punct, în funcție de evoluția decalajului de producție, BNR ar putea chiar lua în considerare luarea unor măsuri preventive pentru a sprijini creșterea - posibil înainte ca presiunile inflaționiste actuale să se diminueze complet din cauza efectelor de bază”, arată economistul ING.
Bugetul de stat a fost construit cu o creștere economică de 2,5% și inflație de 3,8%.
