Președinția a trimis la reexaminare legea prin care se instituie Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială, condus de guvernatorul BNR, care ar fi emis un fel de recomandări obligatorii pentru Guvernul României în privința politicilor macroeconomice. Președintele semnalează că un astfel de comitet nu poate cere Guvernului să răspundă pentru deciziile sale, ci doar Parlamentul are acest drept, potrivit Constituției. Într-un raport publicat ieri, BNR saluta adoptarea legii de către Parlament.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială, format din reprezentanți ai Băncii Naționale, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Guvernului ar trebui să fie un fel de consiliu al înțelepților, care să trimită avertismente, sub formă de recomandări, către instituții în cazul în care există pericole la adresa stabilității economie ce României.
Guvernul nu răspunde decât Parlamentului
Legea prin care se instituie acest comitet, adoptată recent de Parlament, spune că autoritățile cărora Comitetul li se adresează cu recomandări sunt obligate să ia măsuri, inclusiv prin emiterea de legislație. Ori acest lucru este o contradicție în termeni, pentru că recomandările nu pot fi obligatorii, spune Președinția.
“Precizăm că atât în sistemul normativ român, cât și în cel european, recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării față de aceasta (…) Prin excepție de la această concepție, art. 4 alin. (2) din lege prevede însă obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor și avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați”, se arată în cererea de reexaminare semnată de Klaus Iohannis.
Președinția critică și faptul că, potrivit textului, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri.
“Or, în condițiile în care noțiunea de ‘justificare corespunzătoare’ nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înțelege clar pe baza căror criterii stabilește Comitetul dacă explicațiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate”, se mai arată în cererea de reexaminare.
Întregul articol trebuie reanalizat, spune Președinția, pentru că sintagme precum „trebuie […], inclusiv emiterea de reglementări” induc ideea că Guvernul este obligat să promoveze acte normative la solicitarea Comitetului, ceea ce contravine Constituției, care spune că acesta răspunde doar în fața Parlamentului.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Topul integral al băncilor după active în 2015. Primele trei bănci au 42% din piață Iohannis mai critică și prevederile din lege care spun că e decizia Comitetului să nu publice informații care pot avea repercusiuni la adresa stabilității financiare, tocmai pentru că noțiunea de stabilitate financiară nu este definită în lege. Președinția consideră că pot exista și alte autorități ale statului interesate de recomandările și avertizările Comitetului, precum Parlamentul sau chiar Președintele României, în condițiile în care sunt dezbătute proiecte de lege sau sunt implicate tratate internaționale.
Un nou tip de imunitate, dar neconstituțională
Legea stipulează că membri Comitetului au imunitate civilă și penală, dacă acționează cu bună-credință. Iohannis consideră că se introduce un nou tip de imunitate, în afara Constituției.
“Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari și funcționari publici, imunitate ce excede cadrului constituțional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne”, se arată în cererea de reexaminare.
Proiectul de lege a fost respins inițial de Senat, prima cameră sesizată, iar oficialii BNR susțineau atunci că senatorii nu au înțeles care este scopul acestui Comitet, și că el va trebui înființat, oricum, ca obligație a participării României la Comitetul European de Risc Sistemic.
Inițiativa legislativă aparține Guvernului Ponta, prin Ministerul de Finanțe și a fost realizată după consultări cu BNR, ASF și Banca Centrală Europeană, se arată în expunerea de motive.
BNR saluta adoptarea legii
În Raportul privind stabilitatea financiară, publicat ieri, BNR sublinia că riscul valutar începe să fie înlocuit cu riscul de dobândă. Iar pentru ca acest risc să nu se materializeze, trebuie să există un mix asigure un mix adecvat de politici macroeconomice și că politica fiscal-bugetară nu trebuie să limiteze opțiunile politicii monetare.
“În acest sens, un pas înainte a fost realizat prin adoptarea de către Parlament a Legii prin care se creează Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială, autoritate compusă din reprezentanții BNR, Guvernului și ASF. Acest Comitet va face recomandări în direcția asigurării coerenței politicilor macroeconomice, cu scopul menținerii macrostabilității”, se arată în Raportul BNR.
Darea în plată - risc sistemic sever, spune BNR
Documentul BNR arată că, în premieră, există un risc sistemic sever la adresa stabilității financiare a României, generat de mai multe inițiative legislative care vizează sistemul bancar, precum legea dării în plată, aflată și ea în procedură de reexaminare, ori proiectul de lege privind conversia creditelor în valută, blocat la comisii în acest moment.
În condițiile în care Comitetul devine funcțional, cu aceleași "recomandări obligatorii", atunci acesta ar putea cere Guvernului să emită o ordonanță prin care să schimbe conținutul legilor adoptate de Parlament, dacă produc riscuri de magnitudinea imaginată de BNR.
Parlamentul poate discuta sau respinge cererea de reexaminare a Președintelui, care nu mai are apoi dreptul de a retrimite legea în forul legislativ și este obligat să o promulge. În cazul în care Cotroceniul nu este mulțumit de textul care se întoarce de la Parlament, are opțiunea de a se adresa Curții Constituționale, dacă Administrația consideră că există elemente neconstituționale.
