Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, le-ar putea ceda rușilor de la Gazprom o parte din rafinăria Schwechat, deținută de OMV lângă Viena, în schimbul participării grupului austriac la dezvoltarea zăcămintelor de țiței, gaze și condensat de pe concesiunea Urengoi din Siberia, controlată de Gazprom, scrie publicația austriacă Kurier.
Potrivit publicației citate, în cercurile politice austriece există îngrijorarea că "Gazprom sau alt gigant rus s-ar putea infiltra pe ușa din spate" în cadrul OMV.
Kurier amintește că, în iunie anul acesta, OMV și Gazprom au semnat un memorandum de înțelegere, neangajant, pentru colaborarea la proiecte pe termen lung în domeniul exploatării unor zăcăminte petroliere și al construcției a două conducte de gaze, pe lângă actualul gazoduct Nord Stream.
Mai precis, era vorba despre posibila participare a OMV la proiectul de dezvoltare a perimetrelor IV și V Achimov de la zăcământul de petrol, gaze și condensat Urengoi din Rusia siberiană, în baza unui posibil schimb de active, precum și de o posibilă cooperare între cele două companii într-un proiect de construcție a două conducte de gaze, pe lângă gazoductul Nord Stream.
Publicația austriacă arată că finanțarea pe bază de împrumuturi a participării la aceste proiecte nu este o opțiune pentru OMV, din cauza gradului înalt de îndatorare al companiei, cifrat în prezent la 4,9 miliarde euro. În plus, o majorare de capital în vederea atragerii de resurse pentru investiții ar fi dificilă pentru statul austriac, care controlează 31,5% din acțiunile OMV.
"O alternativă ar fi cedarea unei părți din rafinăria Schwechat a OMV către Gazprom, prin crearea unui joint-venture între cele două companii", scrie Kourier, care adaugă că, deși în Europa există în prezent supracapacitate de producție în sectorul de procesare țiței, un astfel de deal ar întâmpina o puternică opoziție politică. Rafinăria Schwechat a OMV, situată lângă Viena, este una dintre cele mai mari și mai complexe din Europa, acoperind circa jumătate din necesarul de produse petroliere al Austriei.
Un alt obstacol în calea acestui schimb de active între OMV și Gazprom este faptul că activitatea rafinăriei Schwechat este esențială pentru gigantul petrochimic austriac Borealis, controlat de IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, cu 64% din acțiuni. OMV deține restul acțiunilor, respectiv 36%.
Cei de la IPIC, care dețin și circa 25% din capitalul OMV, își doresc demult să preia controlul 100% asupra Borealis, dar s-au confruntat tot timpul cu opoziția fermă a fostului CEO al OMV, Gerhard Roiss.
Contactați de Kurier, reprezentanții OMV au declarat că, din principiu, nu comentează zvonuri.
"Că tot veni vorba de zvonuri, se mai speculează că Gazprom ar putea intra în acționariatul subsidiarei de trading de gaze naturale a OMV, Econgas", conchid cei de la Kurier.
În iunie anul trecut, agenția Reuters scria, citând o sursă la curent cu negocierile, că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, IPIC. Cei de la Gazprom au negat informația.
OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai rușilor. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria.
