Laminorul de Țevi Sudate din cadrul Combinatului Siderurgic Galați își va relua activitatea începând cu 23 noiembrie, în baza comenzilor contractate, care asigură un volum normal de producție pentru o perioadă de peste două luni, a informat conducerea combinatului.
Repornirea laminorului va avea loc în regim de tolling, pe fondul asiguării resurselor energetice necesare și al comenzilor existente.
"Reluarea activității Laminorului de Țevi Sudate reprezintă un pas concret în efortul nostru de a reporni, treptat, capacitățile de producție și de a valorifica oportunitățile comerciale existente", a declarat directorul general al combinatului, Aida Nechifor, citat în comunicat.
Conducerea combinatului precizează că personalul aferent acestui flux de producție va fi rechemat la lucru, iar măsura de întrerupere temporară a activității, respectiv șomajul tehnic, va înceta pentru angajații din sectorul respectiv.
În paralel, vor fi continate demersurile pentru atragerea unor noi comenzi de pe piață, astfel încât activitatea de producție să poată fi menținută și după perioada de peste două luni acoperită de contractele existente.
Totodată, reprezentanții combinatului au anunțat că Laminorul de Țevi Sudate a obținut certificările API 5L - ediția 46 și Q1 - ediția 10, elaborate de American Petroleum Institute, organizație americană de referință pentru industria petrolului și gazelor naturale.
"De asemenea, suntem bucuroși să vă informăm că de la ultima campanie de producție, acest laminor a reușit să obțină certificările A.P.I. 5L - ediția 46 și Q1 - ediția 10, elaborate de American Petroleum Institute, o organizație americană de referință pentru industria petrolului și gazelor naturale. Certificările arată îndeplinirea cerințelor tehnice și de calitate precum și cele de management al calității. Practic, peste 70% din clienții de țeavă solicită aceste certificări, care se acordă în condiții foarte stricte", se mai arată în comunicat.
Anunțul vine după ce, pe 1 noiembrie, conducerea combinatului a dispus întreruperea temporară a activității pe fondul dificultăților financiare și operaționale, măsură care a vizat atât Liberty Galați, cât și Liberty Tubular Products Galați. Din cei aproximativ 2.400 de angajați ai combinatului, cei mai mulți au intrat în șomaj tehnic, fiind menținut doar personalul necesar pentru pază, întreținerea instalațiilor și conservarea capacităților de producție.
Situația combinatului a generat în ultimele luni mai multe proteste ale siderurgiștilor nemulțumiți de întârzierile la plata salariilor și de incertitudinea privind viitorul locurilor de muncă.
Pe 6 noiembrie, creditorii Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA au aprobat noul plan de restructurare, care prevede vânzarea combinatului siderurgic și a secției Tubular prin negociere directă, la un preț de pornire de 200 de milioane de euro, fără TVA, pentru ambele active, potrivit administratorilor concordatari CITR și Euro Insol. Aprobarea planului a creat cadrul pentru atragerea unui investitor care să poată relua producția și să asigure continuitatea activității platformei siderurgice. Anterior, Guvernul anunțase existența a cinci potențiali investitori interesați de combinat, dintre care trei analizaseră deja posibilitatea unei investiții.
Pe 12 noiembrie, Guvernul a aprobat cadrul legislativ care permite extinderea de la șase luni la un an a perioadei pentru care salariile și alte drepturi bănești restante pot fi acoperite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, măsură adoptată în contextul situației celor aproximativ 2.400 de salariați ai combinatului.
Guvernul prelungește cu 6 luni plata din Fondul pentru creanțe salariale a angajaților de la Liberty Galați
Pentru protejarea locurilor de muncă a celor 2.400 de salariați activi, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, prelungirea cu 6 luni a perioadei de plată a acestora din Fondul pentru creanțe salariale de la Agenția Națională pentru Ocupare și Forță de Muncă.
În acest interval, va fi derulată procedura de negociere directă cu cei cinci mari investitori interesați, dintre care trei au analizat deja perspectiva de a investi în combinat.
Măsura fusese stabilită anterior în cadrul Comitetului Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA., convocat de premierul Luca Niculescu.
Ordonanța de urgență aprobată acum și inițiată de Ministerul Muncii prevede extinderea protecției salariaților companiilor de interes strategic aflate în concordat preventiv.
Actul normativ modifică Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, iar principalele măsuri includ:
- Sprijin extins de la 6 la 12 luni: Se dublează perioada pentru care plata salariilor și a altor drepturi bănești restante poate fi acoperită din Fondul de garantare.
Pentru salariații angajatorilor de interes strategic, aceste creanțe reprezintă drepturile datorate și neplătite - stabilite prin lege, acte normative speciale, contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune - aferente unei perioade de 12 luni consecutive.
- Majorarea plafonului maxim: Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fond pentru fiecare salariat crește de la 6 la 12 salarii medii brute pe economie.
- Clarificarea drepturilor acoperite: Sunt detaliate categoriile de drepturi salariale și bănești acoperite (inclusiv cele stabilite prin legislație specială, contracte individuale sau colective de muncă).
- Măsuri tranzitorii flexibile: Companiile de interes strategic care au beneficiat deja de garantarea creanțelor pe o perioadă de 6 luni pot formula o nouă cerere pentru acoperirea perioadei rămase până la atingerea noii limite de 12 luni.
- Optimizarea procedurilor: Se actualizează prevederile privind solicitarea și recuperarea sumelor, contestarea deciziilor emise de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și procedurile administrative aferente.
Având în vedere importanța strategică a acestui obiectiv economic și determinarea Guvernului de a întreprinde toate masurile necesare, Comitetul a recomandat creditorilor aprobarea planului.
Guvernul arată că aprobarea acestui plan de restructurarea înaintea termenului limită de 9 noiembrie a.c. previne intrarea în procedură de faliment a Combinatului Siderurgic Galați, care ar antrena pierderea unui obiectiv de importanță strategică, efecte negative economice și pierderea locurilor de muncă.
Majoritatea angajaților de la Liberty Galați au intrat în șomaj tehnic de la 1 noiembrie.
Cei care se vor mai prezenta la lucru vor asigura paza obiectivului sau unele activități esențiale pentru conservarea unităților de producție.
Majoritatea siderurgiștilor de pe platforma siderurgică gălățeană au primit, luna trecută, o notificare prin care erau anunțați că "în luna noiembrie se va implementa măsura de întrerupere temporară a activității, conform deciziei la nivelul conducerii societății".
O notificare internă a venit să lămurească acest demers: "Vă informăm că - pe fondul dificultăților severe prin care trecem - inclusiv cele legate de furnizarea de energie și de transportul salariaților, s-a luat decizia ca regimul de lucru de la 1 noiembrie 2026 să fie cel de "întrerupere temporară a activității", cunoscut sub denumirea de "șomaj tehnic". Măsura se aplică și pentru salariații de la Liberty Tubular Products S.A", se arată în documentul intern/
"La nivelul departamentelor vor fi menținute unele servicii și activități esențiale", se mai arată în respectiva adresă.
Decizia conducerii vine după ce a tras un semnal de alarmă, public, referitor la dificultățile prin care trece unitatea siderurgică.
Statul român va putea interveni patrimonial, în condiții de piață și domenii strategice, pentru menținerea în funcțiune a capacităților economice și industriale cu relevanță sistemică pentru economia națională, respectiv prin dobândirea activelor acestor societăți, cu posibilitatea stingerii creanțelor statului prin transferul de active, potrivit unui proiect inițiat acum și analizat de Profit.
Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD, Marian Neacșu, fost vicepremier în guvernele Ciolacu și Bolojan, cu argumentul că este necesară instituirea unui cadru juridic unitar care să permită statului român ”să intervină patrimonial, în condiții de piață, pentru menținerea în funcțiune a capacităților economice și industriale cu relevanță sistemică pentru economia națională, precum și pentru valorificarea ulterioară a acestora”.
”Necesitatea a fost identificată în raport cu situații în care operatori economici din sectoare industriale și energetice esențiale se află în dificultate financiară, iar instrumentele juridice de care statul dispune în prezent nu permit nici prevenirea pierderii capacității de producție, nici recuperarea creanțelor deținute”, se arată în proiect.
Legislația actuală cuprinde reglementări sectoriale privind identificarea entităților și infrastructurilor cu rol esențial, privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, precum și mecanismul de examinare a investițiilor străine directe, dar aceste acte reglementează doar identificarea entităților și controlul accesului investitorilor.
”Niciunul dintre ele nu reglementează intervenția patrimonială a statului, dobândirea de participații sau active, conservarea și operarea acestora, respectiv valorificarea lor ulterioară. Prezentul proiect acoperă exclusiv acest al treilea palier”, conform motivării proiectului.
În acesta sunt invocate și situațiile concrete care au determinat prevederile avansate: operatori economici care desfășoară activități în sectoare industriale sau energetice cu relevanță sistemică se află în proceduri de prevenire a insolvenței sau de insolvență; procedurile de valorificare a activelor eșuează sau se prelungesc; statul deține creanțe importante, dar insuficiente pentru a capta activul; iar activul se degradează pe durata procedurii, cu risc de pierdere ireversibilă a capacității de producție.
Deși se află în proprietate privată și nu este acționar la combinatul siderurgic Liberty Galați, statul este cel mai mare creditor indirect la această companie, căreia i-a acordat combinatului finanțări de peste 290 milioane euro, iar suma totală pe care statul o are de recuperat trece de 400 milioane euro. Recent, vânzarea prin negociere directă a Liberty Galați a fost blocată, după ce principalii creditori, ANAF și Exim Banca Românească, nu au votat planul propus de administratorii concordatari.






















