Profit Financial.forum - Directorul general First Bank: Nu suntem într-o situație de criză financiară. Nu e treaba guvernului să protejeze pe toată lumea de creșterea dobânzilor și a inflației, guvernul trebuie să scadă deficitele

Profit Financial.forum - Directorul general First Bank: Nu suntem într-o situație de criză financiară. Nu e treaba guvernului să protejeze pe toată lumea de creșterea dobânzilor și a inflației, guvernul trebuie să scadă deficitele
Mihai Baniţă
Mihai Baniţă
scris 12 dec 2022

Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, spune, la Profit Financial.forum, Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie

Conferința a fost organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP, UniCredit Bank, Fondul Român de Contragarantare, Philip Morris România și First Bank, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV

”Nu cred că suntem într-o situație de criză financiară, e doar o etichetă. Ce se întâmplă e provocator, vedem creșterea rapidă a inflației și dobânzilor. Dar dacă ne dăm un pas în spate, din perspectiva mea trebuie să ne uităm și la faptul că am avut mulți, mulți ani de dobânzi extrem de scăzute și fără inflație, ne-am obișnuit cu asta, dar știam că nu putea să dureze pentru totdeauna. Când te uiți la ciclurile economice vezi că nu trecem gradual de la unul la altul, într-un mod controlat, trece cu șocuri, abrupt”, spune Henk Paardekooper.

Fenomenul inflaționist este pus de bancherul olandez pe seama factorilor care au perturbat oferta, precum energia și întreruperile lanțurilor de producție în contextul pandemic, și nu pe seama cererii, deși el avertizează că trebuie să fim atenți să nu intrăm într-o spirală salarii-prețuri, în contextul șomajului foarte scăzut.

”BNR face ceea ce trebuie, să crească dobânzile, în pași consistenți de 50-75-100 de puncte de bază. Aceste măsuri vor duce, în cele din urmă, la controlarea inflației”, spune Paardekooper.

Cât vor costa dobânzile statul anul următor. Scade ponderea în PIB CITEȘTE ȘI Cât vor costa dobânzile statul anul următor. Scade ponderea în PIB

El se așteaptă la scăderea inflației în următorii 1-2 ani, și spune că din perspectivă financiară lucrurile funcționează bine, dar că situația geopolitică este incertă.

”Nu cred că e treaba guvernul să protejeze pe toată lumea de creșterea dobânzilor și a inflației. Cred că măsurile de sprijin ar trebui să fie foarte țintite, temporare, în limita bugetului”, spune Paardekooper

”Guvernul a făcut ce trebuie cu fondurile de garanții, cu IMM Invest și programele de sprijin și moratoriul. Cred că nu mai este nevoie de astfel de intervenții. Intervenția trebuie să fie temporară și țintită. Cu siguranță că într-un mediu cu dobânzi în creștere nu ar trebui să fie niciun moratoriu, de aceea și ultimul moratoriu a fost foarte scurt și nu a avut succes în piață”, adaugă el.

Paardekooper recomandă guvernului să se concentreze pe creșterea competitivității economiei prin rezolvarea problemelor structurale și scăderea deficitelor gemene.

Chinezii nu mai cumpără porumb din America. „Groaznic, teribil!” CITEȘTE ȘI Chinezii nu mai cumpără porumb din America. „Groaznic, teribil!”

”Ce ar trebui să facă guvernul este să se asigure că România este și rămâne o economie competitivă. Și problemele structurale ale României sunt încă acolo, nu au dispărut, am văzut raportul și analiza FMI și precizează foarte bine aceste probleme, care au de-a face cu deficitul structural, deficitul de cont curent, balanța fiscală care este negativă. Acestea sunt lucrurile care trebuie abordate, nu sunt lucruri care au de-a face cu creșterea ratelor de dobândă sau distorsiunile financiare sau pandemie. Cum se poate face asta? Cu consolidare fiscală, cu un mecanism flexibil de curs de schimb valutar, spune bancherul.

După o creștere a dobânzilor de la 3% la 8% în cazul ROBOR, acestea pare că s-au stabilizat la acest nivel, arată directorul First Bank.

Băncile se confruntă, la rândul lor, cu presiunile dobânzilor mari și a inflației. Pe de o parte a crescut costul finanțării - au crescut costurile cu atragerea de depozite de la clientelă și marjele s-au comprimat -  pe de altă parte au crescut costurile operaționale, inclusiv cele cu salariile și alte cheltuieli fixe.

”Văd acest lucru ca o mișcare naturală dintr-o eră în alta. La fel s-a întâmplat atunci când dobânzile au devenit negative – nu în România, ci în alte țări -, dar nu a fost vorba de o criză, ci de o dezvoltare a pieței. Băncile și reglementatorii s-au adaptat rapid la situație”, arată bancherul.

Paardekooper se așteaptă ca unele firme, mai ales cele care au avut un model de business care nu le permite acum adaptarea la dobânzi mai mari, să aibă probleme cu rambursarea împrumuturilor, dar nu se așteaptă la o creștere semnificativă a ratei neperformantelor.

viewscnt
Afla mai multe despre
henk pardekooper
first bank
inflatie
crestere dobanzi