ULTIMA ORĂ BNR a menținut dobânda cheie. Se așteaptă la creșterea inflației, inclusiv ca urmare a deprecierii leului

Rata inflației a coborât la 6,2% în august, de la aproape 11% la finele primăverii, după ce impactul asupra prețurilor generat de scumpirea electricității și de majorarea taxelor pe consum din vara anului trecut a ieșit din baza de raportare.

CITEȘTE ȘI Turismul din România revine ușor pe plus, dar "nu se repară". Românii au mai puține sosiri și înnoptări. Constanța concentrează peste un sfert

BNR se așteaptă ca inflația să se păstreze pe o traiectorie ascendentă până la finele anului, în principal ca urmare a scumpirii carburanților și energiei, precum și ca urmare a creșterii cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al deprecierii leului. Cea mai recentă prognoză a BNR, din raportul din august, arată o inflație de 6,1% la finele anului. Astfel, cel mai probabil va urma o revizuire în sus în noiembrie, cu ocazia publicării noului raport.

„Presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate însă în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea deficitului de cont curent”, arată BNR.

BNR notează creșterea cotațiilor interbancare începând cu a doua partea a lunii septembrie.

CITEȘTE ȘI Lidl se extinde în România și inaugurează un nou magazin, în Moldova Nouă

„La rândul lor, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au mărit fluctuațiile în prima parte a lunii septembrie și au înregistrat apoi o creștere considerabilă - în contextul conflictului din Orientul Mijlociu dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate -, care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a accentuat ascensiunea în primele decade din septembrie, iar la finele lunii și în debutul lui octombrie a consemnat o creștere abruptă semnificativă, rămânând apoi pe noul palier”, arată BNR.

Analiștii băncilor comerciale estimează că BNR va reduce dobânda cheie în al doilea sau al treilea trimestru de anul viitor, după scăderea inflației. Reducerea dobânzilor este însă condiționată de stabilitatea politică și o politică fiscală prudentă în ceea ce privește deficitul bugetar, mai arată economiștii.

BNR notează stagnarea economiei în T2, după o scădere de 0,1% în T1 și consideră că cel mai probabil s-a prelungit, într-un ritm moderat, tendința de adâncire a deficitului de cerere agregată. În termeni anuali, economia și-a atenuat contracția de la -1,2% la -0,4%, pe fondul creșterii investițiilor, în timp ce scăderea consumului s-a atenuat.

Activitatea economică s-a redresat cel mai probabil în T3 comparativ cu T2, mai arată BNR, inclusiv ca urmare a performanțelor agriculturii. Raportat însă la aceeași perioadă a anului trecut, BNR se așteaptă la o deteriorare a evoluției PIB.

Vânzările cu amănuntul și-au atenuat scăderea în timp ce cele auto-moto au continuat să scadă iar volumul serviciilor prestate populației și-a prelungit declinul, notează BNR. Totodată, lucrările în construcții au scăzut în august, în timp ce producția industrială și-a atenuat scăderea.

Deficitul de cont curent și-a accelerat creșterea în termeni anuali, în raport cu trimestrul precedent, mai notează BNR, pe fondul încetinirii exporturilor și al deteriorării severe a balanței veniturilor.

În piața muncii, efectivul salariaților a continuat să scadă ușor, însă a scăzut și rata șomajului la 6,4% pe an, față de media de 6,8% din T2. Salariile au accelerat în iulie, pe fondul creșterii salariului minim, dar dinamica rămâne scăzută în context istoric, mai arată BNR.

BNR notează riscurile și incertitudinile venite din contextul politic intern, în condițiile în care deficitul bugetar trebuie redus în continuare, cât și din cel internațional, unde conflictul din Orientul mijlociu continuă să pună presiune pe cotațiile produselor energetice.

„Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.