Analiștii chestionați de Bloomberg estimează că BNR va menține dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, nivel la care se află din august 2024.
Rata inflației a coborât la 6,2% în august, de la aproape 11% la finele primăverii, pe fondul unui efect de bază puternic, după ce impactul asupra prețurilor generat de scumpirea electricității și de majorarea taxelor pe consum din vara anului trecut a ieșit din baza de raportare.
În același timp, inflația de bază a coborât de la 8,5% la 6,2%, însă BCR estimează că aceasta va rămâne persistentă și va intra în intervalul țintei BNR abia în ultimul trimestru al anului 2027.
Piețele anticipează că marile bănci centrale vor majora dobânzile până în aprilie 2027, însă nu ar trebui să ne așteptăm la o reacție similară din partea BNR, spune Ciprian Dascălu, economist șef la Banca Comercială Română.
„Majorări ale dobânzii în România par puțin probabile într-o economie care funcționează cu un deficit de cerere amplu. Dobânzile din piață au crescut în septembrie, pe măsură ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervenții pe piața valutară, deși condițiile monetare au rămas, în linii mari, neschimbate după deprecierea leului”, explică Dascălu, economist șef la Banca Comercială Română.
El se așteaptă ca BNR să mențină dobânda cheie până în mai 2027 și prognozează o inflație de 6,4% la finele acestui an, cu mențiunea că deprecierea recentă a leului ar putea duce la o inflație mai ridicată, mai ales în contextul creșterii prețurilor materiilor prime pe plan internațional. De altfel, Dascălu urmărește și comentariile BNR privind episodul recent de depreciere a leului, precum și noua estimare a băncii în privința traiectoriei inflației pe termen scurt.
BCR ar putea majora prognoza de inflație la 6,9% la finele anului, dacă datele pe septembrie nu vor aduce surprize majore – inflația este estimată să urce la 6,6% la finalul primei luni de toamnă. În raportul din vară, BNR vede inflația în scădere la 6,1% la finele lui 2026 și la 3,4% la finele lui 2027, când ar intra în intervalul de variației al țintei de 1,5-3,5%.
„Traiectoria dezinflaționistă de anul viitor, cu condiția menținerii unei politici fiscale ferme – care, la rândul său, depinde de stabilitatea politică –, ar trebui să permită BNR să înceapă reducerea dobânzilor”, arată Dascălu.
UniCredit consideră că inflația ar putea scădea în continuare anul viitor, pe fondul unui consum slab, dar avertizează că dobânzile ar putea scădea doar dacă situația politică și fiscală nu se va deteriora.
„BNR va menține probabil rata de politică monetară neschimbată până la jumătatea lui 2027 și se va baza pe instrumentele de lichiditate pentru gestionarea ROBOR. Dezinflația ar putea deschide calea unor reduceri de dobândă în a doua jumătate a lui 2027, dacă procesul de consolidare fiscală rămâne pe traiectoria stabilită”, arată banca italiană.
În regiune, inflația este din nou în creștere. În Polonia, rata anuală a urcat la 4% în septembrie, de la 3,4% în august și 2,5% la începutul verii.
În Cehia, rata anuală a ajuns la 2,5%, de la 1,9% în august și 1,5% în iunie. În Ungaria, rata a urcat la 1,6%, de la 1,3% în august, minimul acestui an.
Creșterea inflației a fost generată în principal de scumpirea carburanților.

















