Una din primele 10 bănci a transmis că reduce perspectivele de creștere ale României pentru acest an, pe măsură ce se intensifică dificultățile.
„Revizuim previziunile noastre de creștere a PIB-ului pentru România în 2025 de la 1,2% la 0,8%, ceea ce reflectă un impuls slab și riscuri tot mai mari de scădere. Menținem estimarea noastră pentru 2026 la 2,2%”, transmite într-o notă adresată investitorilor Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank.
Publicarea datelor detaliate privind PIB-ul României pentru primul trimestru al anului 2025 confirmă o structură fragilă a creșterii economice, adaugă acesta, scrie Hotnews.ro.
Economia a stagnat în primul trimestru (față de trimestrul anterior) și a crescut cu doar 0,3% față de primul trimestru al anului 2024. Consumul privat a rămas principalul motor de creștere, alături de investiții, însă exporturile nete au compensat aproape toate aceste câștiguri.
Pe partea ofertei, industria a reprezentat un impediment major, în timp ce construcțiile și impozitele nete au oferit un oarecare sprijin. Serviciile și agricultura au fost în general neutre.
„Perspectivele sunt umbrite de viitorul pachet de consolidare fiscală. Noile măsuri fiscale vor afecta probabil consumul și investițiile private. În același timp, liberalizarea prețurilor la energia electrică începând cu iulie 2025 ar putea declanșa o creștere bruscă a costurilor energiei. Semnalele preliminare indică o creștere solidă, cu două cifre, a prețurilor la energia electrică, ceea ce ar putea împinge inflația spre zona de 6,0% în a doua jumătate a anului 2025”, consideră Tătaru.
Având în vedere începutul slab al anului, ne așteptăm ca economia să crească în 2025 cu 0,8%, existând și riscul ca această creștere să fie mai mică, arată raportul citat.
La jumătatea lunii mai și BERD a redus estimările de creștere
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în jos estimarea privind evoluția economiei românești în acest an. În același timp, BERD păstrează neschimbate previziunile pentru anul 2026, care pot fi atinse însă doar dacă rata de absorbție a fondurilor UE se îmbunătățește, se arată în raportul Regional Economic Prospects.
Astfel, Produsul Intern Brut al României este așteptat să crească cu 1,6% în 2025, față de estimarea anterioară din februarie, care indica un avans de 1,8%. Pentru 2026, se preconizează o accelerare a creșterii economice la 2,4%, dacă fondurile UE vor fi accesate într-un ritm mai bun.
„Creșterea economiei românești a încetinit semnificativ la 0,8% în 2024. Consumul privat a înregistrat un avans solid, în urma creșterii salariilor reale cu 8%, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial. Consumul arată semne de moderare la începutul lui 2025. Investițiile s-au redus semnificativ, în special în ultimul trimestru, în urma încetinirii absorbției fondurilor europene. În ceea ce privește oferta, încetinirea a fost pe scară largă, industria, serviciile și construcțiile înregistrând scăderi considerabile, în timp ce agricultura a fost sever afectată de secetă”, arată raportul citat.
Vom crește cu 1,5%, deși potențialul e de 3-4%, spun și analiștii Romanian Economic Monitor
Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra în 2025 o creștere modestă de 1,5%, față de 0,9% cât a fost în 2024, dar cu mult sub potențialul economiei care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4%, pe termen lung, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând conform estimărilor noastre la o creștere de 1,5%. La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an: măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung. În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an. După performanța surpinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Csaba Bálint.
