Un proiect de ordonanță de urgență prevede modificarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul cultural, cu schimbări care vizează modul de aplicare, calculul și colectarea contribuției.
Inițiativa este susținută de actori din industrie, care indică un impact economic semnificativ și cer mai multă predictibilitate într-un sector estimat la peste 1 miliard de euro anual.
Proiectul de act normativ modificarea felului în care statul gândește timbrele percepute pentru cultură, instituie norme mai clare în ceea ce privește plățile și totodată redefinește destinațiile sumelor colectate, o parte din acestea fiind utilizate pentru finanțarea unor programe destinate creatorilor.
Măsura vizează și extinderea sferei prestărilor de servicii culturale care beneficiază de regimul de scutire de TVA și revizuirea impozitului pe spectacole, fiind stabilite cote diferențiate în funcție de modalitatea de emitere a biletelor și abonamentelor, inclusiv prin instituirea unui nivel mai mic de impozitare pentru biletele emise în sistem electronic.
În forma actuală, industria este taxată cumulativ la un nivel ridicat: timbrul muzical este de 5% din încasări, la care se adaugă UCMR 7%, CREDIDAM 3%, UPFR 1,5%, impozit local 2%, timbru pentru monumente istorice (unde este cazul) 2% și TVA 21%.
Totalul ajunge la aproximativ 36,5% din încasări, fără a include impozitul pe profit de 16%, acolo unde există.
Organizatorii de spectacole spun că, recent, povara fiscală a crescut la 30–40% din prețul biletului, vânzările au scăzut, iar evenimentele cu risc mediu sau ridicat au fost eliminate din ofertă.
Summer Well: ne modernizăm
„Direcția pe care o propun Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor prin inițiativa legislativă comună ce vizează Timbrul Cultural nu putea veni într-un moment mai bun. Abordarea este una modernă și arată că cele două ministere înțeleg deopotrivă artiștii, antreprenorii din domeniul cultural și, mai ales, publicul larg.
Legea pe care o completează noile propuneri va facilita pe viitor un acces mai ușor la cultură pentru români, în special pentru publicul tânăr. Într-o perioadă în care ideea de comunitate devine din ce în ce mai importantă, evenimentele culturale au un rol esențial în a aduce oamenii împreună în jurul unor valori comune.”, a declarat Andi Mitoi, Summer Well.
„Modificarea propusă a Legii timbrului cultural este una dintre cele mai bune vești pe care industria muzicală le-a primit în ultimii ani. Este benefică pentru operatorii din zona antreprenoriatului cultural, pentru public și pentru artiști. Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor demonstrează, prin acest proiect, că au o perspectivă asupra întregului ecosistem muzical și că își doresc un cadru echitabil pentru toate părțile implicate.”, a declarat Codruța Vulcu, președinte AROC.
Selly: cadrul legislativ trebuie să țină pasul cu evoluția
„Această inițiativă arată că începem să privim cultura ca pe un întreg, nu ca pe bucăți separate. Industria de evenimente din România s-a schimbat radical în ultimii ani, iar cadrul legislativ trebuie să țină pasul cu această evoluție. Vorbim despre un domeniu care a crescut rapid, în timp ce multe dintre regulile după care funcționează au fost construite într-un context complet diferit.
În final, totul se vede în cât de ușor ajunge publicul la cultură și în cât de stabil poate funcționa acest sector pe termen lung. Din perspectiva asta, orice pas care aduce mai multă claritate și predictibilitate înseamnă, de fapt, un pas către normalitate și către un cadru mai modern, adaptat realităților de astăzi.”, a declarat Andrei Selaru (Selly), fondator Beach, Please!.
IaBilet.ro: Scade prețul biletelor
„De când plătesc între 30 și 40% din prețul unui bilet pe taxe, organizatorii au început să vândă mai puțin, pentru că au crescut mult prețurile biletelor. De asemenea, au dispărut show-urile cu risc mare și mediu. Toți își doresc show-uri cu o probabilitate cât mai mare de a funcționa bine, iar asta dezavantajează piața și artiștii tineri sau proiectele la început de drum, adică viitorul industriei. Taxe mai mici ar ajuta să crească piața, să avem mai multe evenimente global, deci în total mai multe taxe plătite la stat.
Una e să încasezi 40% taxe din bilete de 1.000 de lei și alta e să încasezi 20% taxe din bilete de 6.000 de lei. E un efect de domino. Istoric s-a demonstrat că taxe mai mici duc la volume mai mari și la o piață mai albă. Proiectul ar duce la scăderea prețului biletelor, evident. Și vor fi mai multe spectacole.
Acum, am anulat doar anul curent și cel viitor peste 50 de show-uri, pentru că nu mai sunt profitabile. Doar eu. Uneori marja e 3-5%, cu riscul pe măsură. Dacă dispar 7% din taxe, brusc cerște marja”, a spus pentru Profit.ro, Emil Ionescu, CEO Bestmusic și de asemenea CEO la iabilet.ro.
Irina Rimes: o treime din concert este taxată
„Realitatea este că, din prețul pe care publicul îl plătește pentru un bilet la concertele noastre, mai bine de o treime este taxată și se duce către diverse contribuții, înainte ca noi să putem cheltui vreun leu pentru concert în sine: pentru locație, scenă, producția spectacolului, echipă, logistică. Publicul nu poate duce la nesfârșit creșterea prețurilor.
Suprataxarea evenimentelor ne împiedică să ajungem în fața publicului cu producții pe măsura standardelor momentului și pe măsura a ce putem noi de fapt”, a spus Irina Rimes.
Estimările din piață indică faptul că biletele pentru evenimente generează anual circa 250 de milioane de euro, însă impactul total, incluzând cheltuielile pentru transport, cazare și servicii conexe, depășește 1 miliard de euro. Din acest total, între 150 și 200 de milioane de euro se întorc la bugetul de stat sub formă de TVA și alte taxe, la care se adaugă impozite pe salarii și profit.
Industria argumentează că niveluri mai reduse de taxare ar putea genera un efect de volum, cu mai multe evenimente și o bază de impozitare extinsă, într-un mecanism descris ca „efect de domino”, în care scăderea taxelor duce la creșterea pieței și, implicit, a veniturilor bugetare totale.
