România a înregistrat în 2016 cheltuieli militare în valoare de 2,765 miliarde de dolari, o sumă de 25 de ori mai mică decât cea alocată în acest sens de Federația Rusă și de 221 de ori mai redusă decât cea cheltuită de Statele Unite pentru apărare.
La nivel global, cheltuielile militare s-au ridicat la 1,69 trilioane de dolari, reiese dintr-un studiu al Institutul Internațional de Studii pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
Statele Unite conduc detașat în topul cheltuielilor militare, suma de 611 miliarde de dolari alocată de Washington apărării fiind mai mare decât bugetele următoarelor 8 state luate împreună. Raportat la 2015, SUA și-a majorat cheltuielile militare cu 5,4%, potrivit Institutului, acest lucru putând “semnala sfârșitul unei tendințe de scădere" înregistrată sub președinția lui Barack Obama.
Cursa reînarmării între Rusia și Europa Centrală și de Est
În pofida situație economice precare, provocată de sancțiunile occidentale și de prețul redus al petrolului, Rusia și-a majorat în 2016 cheltuielile militare cu 5,9% față de cele efectuate în 2015. Suma reprezintă 5,3% din PIB-ul Rusiei, cel mai înalt nivel înregistrat de la destrămarea Uniunii Sovietice.
Unul dinte cercetătorii SIPRI, Siemon Wezeman, a remarcat că tendința reînarmării este sensibilă în Europa Centrală și de Est, precum și în țările baltice. "Creșterea cheltuielilor multor țări în Europa Centrală poate fi imputată în parte percepției potrivit căreia Rusia reprezintă o amenințare mai mare", susține acesta.
Chiar și cu majorare bugetului la 2% din PIB, România cheltuiește pentru apărare de 15 ori mai puțin ca Rusia
România și-a majorat cheltuielile bugetate pentru acest an cu peste 60%, la aproximativ 4,5 miliarde de dolari, fiind unul dintre puținele state europene care urmează a îndeplini criteriile Alianței Atlanticului de Nord (NATO).
Ministerul apărării Naținale (M.Ap.N.) are alocat de la bugetul de stat 11,022232 miliarde lei, reprezentând 1,35 la sută din PIB, format din creditele bugetare, în valoare de 10,620560 miliarde lei, reprezentând 1,30 la sută din PIB - mai mare cu 40 de milioane de lei decât execuția bugetară pe anul 2016 - și veniturile proprii, în valoare de 401,672 milioane lei. La acestea se adaugă credite de angajament, în sumă de 7,632 miliarde lei, reprezentând 0,93 la sută din PIB. Rezultă un buget total de 18,654232 miliarde lei, reprezentând 2,18 la sută din PIB.
Chiar și în condițiile majorării bugetului la 4,5 miliarde de dolari, România cheltuiește de 15 ori mai puțin decât Rusia, în termeni nominali, și de peste două mai puțin, raportat la PIB (2,18% din PIB România, 5,3% din PIB Rusia).
Europa Occidentală este mai pacifistă
Statele Europei Occidentale și-au majorat și ele bugetele pentru apărare în 2016, însă într-un procent mult mai redus, cu 2,6% în medie, insuficient pentru a-și îndeplini obligația asumată în fața NATO a ponderii de 2% a cheltuielilor militare în PIB. Cu toate acestea, Franța are al șaselea buget militar (55,7 miliarde de dolari), devansând Marea Britanie (48,3 miliarde).
Singurele state membre NATO care depășeau în 2016 pragul de 2%, în afara SUA (cu 3,61% din PIB), erau Grecia (2,38% din PIB), Marea Britanie (2,16% din PIB), Estonia (2,16% din PIB) și Polonia (2% din PIB), la care începând din 2017 se adaugă și România și Lituania. La celălalt capăt al clasamentului, pe ultima poziție se aflau Luxemburgul (0,44% din PIB), Belgia (0,88% din PIB), Spania (0,91% din PIB), Slovenia (0,94% din PIB). Probabil însă că mesajul americanilor este în special unor state cu un PIB ridicat, precum Germania (care are un buget pentru apărare de 1,19% din PIB) sau Canada (0,99% din PIB).
Statele europene au alocat în 2016 doar 1,43% din PIB apărării
Potrivit Financial Times, anul trecut, cheltuielile militare ale membrilor europeni ai NATO au fost de doar 253 miliarde de dolari, în comparație cu cele 611 miliarde de dolari ale Statelor Unite. Nivelul de anul trecut al cheltuielilor militare ale statelor europene s-a situat doar la 1,43% din Produsul lor Intern Brut (PIB), cu peste jumătate de procent sub ținta de 2% asumată a Alianță. Pentru a atinge această țintă, statele europene membre NATO ar trebui să majoreze cheltuielile militare cu alte 100 de miliarde de dolari anual.
Pe lângă pragul de 2% din PIB cheltuieli militare, NATO mai impune un alt criteriu, cel ca 20% din acest buget să fie alocat achiziției de echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO (Luxemburg, Lituania, România, Polonia, Norvegia, SUA, Franța, Turcia, Marea Britanie și Italia). România ocupă locul al treilea cu 26,13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32,82%) și Lituania (27,65%). Ca și în cazul celuilalt criteriu, Germania este restanțieră, cu doar 15,67% pondere cheltuieli cu achizițiile de echipament în total cheltuieli militare.
