Bolojan a arătat că sunt peste 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR în toată țara, o bună parte dintre acestea sunt derulate prin Ministerul Educației, în vederea dotării școlilor, iar celelalte, în principal, prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor.
”Sunt investiții în școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte investiții locale. Mai sunt încă nerecepționate aproximativ 4.500 de proiecte. Recepționarea lor înseamnă atât finalizarea lucrărilor, cât și notarea în cartea funciară și încărcarea, în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale, a documentelor finale care atestă încheierea finanțării.
Lucrările recepționate până la finalul lunii august vor avea finanțarea asigurată din PNRR. Pentru lucrările care nu vor fi finalizate la timp, România va suporta penalizări, prin diminuarea sumelor pe care ar urma să le primească din fonduri europene”, a arătat Bolojan.
Acesta le-a cerut prefecților și reprezentanților celorlalte instituții din teritoriu să se mobilizeze, astfel încât toate lucrările finalizate să fie recepționate în termen, finalizarea și recepția proiectelor finanțate prin PNRR reprezentând o prioritate pentru Guvern în următoarele două săptămâni.
În utlimele zile, aplicația e-Terra a Cadastrului, care a suferiot cel mai grav atac cibernetic, permite accesul persoanelor autorizate să execute lucrări de cadastru, experților tehnici-judiciari, executorilor judecătorești, iar din 12 august, notarii publici pot solicita și obține prin intermediul aplicației informatice extrase de carte funciară pentru autentificare, necesare instrumentării actelor translative sau constitutive de drepturi reale, și extrase de carte funciară pentru informare.
Totodată, Guvernul a constituit unui portofoliu de rezervă, constituit din proiecte ”mature și conforme”, în vederea gestionării riscului de neîndeplinire a jaloanelor și țintelor aferente cererilor de Plată nr. 5 și 6 din PNRR. Acest fond de rezervă are rolul de a sprijini îndeplinirea țintelor asumate prin PNRR și de a preveni penalități în situația în care anumite proiecte din portofoliul activ nu mai pot contribui la realizarea indicatorilor.
Decizia vine după ce Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevede ″re-legalizarea″ construirii și punerii în funcțiune de noi centrale de producție de energie electrică pe bază de cărbune, respectiv amânarea închiderii acestora fără construirea de capacități similare, deputații au menținut prin vot aceste prevederi. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a invocat, în Parlament, o scrisoare tehnică de la Comisia Europeană care confirmă că, în urma unei astfel de legi, România nu va mai putea depune cereri de plată pentru fondurile din PNRR și va suferi penalități.
De asemenea, alte legi, precum cea noilor declarații de avere sau al ariilor protejate ar putea fi considerate ca neîndeplinite, iar altele, precum cea a salarizării, ar putea să nu mai fie adoptate.
După cum a relatat Profit.ro, România trebuia să depună azi la 7 august cererea de plată numărul 5 pentru PNRR, iar ultima cerere de plată, numărul 6, ar trebui depusă la sfârșitul lunii septembrie.
Concret, fondul de rezervă va cuprinde proiecte inițial contractate prin PNRR, ulterior continuate prin Fondul pentru Mediu și deja finalizate și recepționate.
”În situația în care apare riscul neatingerii unui jalon sau al unei ținte, aceste proiecte vor putea fi utilizate și raportate pentru realizarea indicatorilor PNRR”, arată Guvernul.
Sunt vizate investiții din domeniul managementului apei și al managementului deșeurilor, precum centre de aport voluntar, insule ecologice digitalizate și platforme pentru gunoiul de grajd.
Portofoliul de rezervă va fi administrat de Ministerul Mediului și Autorității Fondului de Mediu, sub coordonarea MIPE.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a dezvăluit că a cerut opinia Comisiei Europene privind proiectul de amânare a închiderii centralelor pe cărbune încă dinainte de fi votat de Senat, iar răspunsul a fost categoric că România riscă să aibă blocate ultimele cereri de plată. Comisia le va primi, dar nu le va debloca până nu se modifică proiectul adoptat de Parlament în sensul angajamentelor pentru care România a primit deja 600 milioane euro din PNRR.
Președintele are însă posiblitatea de a retrimite proiectul privind decarbonizarea spre reexaminare în Parlament și a anunțat deja acest lucru.
Principalul inițiator al proiectului de lege este fostul ministru PNL al Energiei, Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. El semnează și expunerea de motive, care are aproape 50 de pagini. Lui Burduja i s-au alăturat alți 28 de parlamentari PNL, plus 5 de la PSD, unul de la UDMR și unul din opoziție, de la AUR.
Comisia Europeană interpretează în momentul de față opinia oficială a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie (ACER) asupra studiului de adecvanță întocmit de operatorul de transport și sistem român Transelectrica în sensul că studiul nu a demonstrat că închiderea termocentralelor pe cărbune românești la termenele asumate prin PNRR și legislația decarbonizării ar pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a României, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
