ULTIMA ORĂ Deficit bugetar semnificativ sub cel de anul trecut și în primele opt luni. Finanțele statului rămân stabile, în pofida crizei politice

Ținta de deficit cash (standard național) este de 6,2% din PIB pentru întregul an, în scădere de la 7,65% anul trecut. Ținta de deficit ESA (standard UE) pentru 2026 este de 6% din PIB.

Aspecte importante ale execuției bugetare

• +11,4% la venituri, ca pondere în PIB au crescut cu 0,85 puncte procentuale, în principal ca urmare a majorării taxelor anul trecut.
• încasările din TVA au crescut cu 25,2%, după ce TVA a fost majorată anul trecut (cota generală, dar și sistemul de cotă redusă), însă impozitul pe salariu, contribuțiile și impozitul pe profit au crescut mai lent.
• cheltuielile au scăzut cu 4,2% în primele opt luni din acest an, o diminuare cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025
• cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde lei, în scădere cu 4,26 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent 
• cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 67,83 miliarde lei, în creștere cu 7,1%, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
• cheltuielile cu dobânzile au fost de 42,05 miliarde lei, cu 8,86 miliarde lei mai mari 
• cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde lei în scădere cu 0,3%
• cheltuielile pentru investiții au crescut cu 25,1 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 miliarde lei la 97,05 miliarde lei. Investițiile de la buget au scăzut ușor, iar cele din fonduri externe (UE) au crescut semnificativ (grafic la finalul articolului)

Important: Deficitul bugetar redus reprezintă unul dintre puținele avantaje ale României în ce privește bonitatea în fața creditorilor. Statul trebuie să împrumute sume mari de bani an de an, iar ratingurile acordate de către marile agenții de evaluare financiară sunt esențiale pentru a obține condiții mai bune de împrumut. După ce în vară statul a trecut cu greu, din cauza crizei politice, de evaluările a două agenții, Fitch și Moody's, și a reușit să rămână pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în prezent se află în proces de evaluare periodică a agenției S&P, un raport fiind așteptat la finalul săptămânii următoare.

România are un acord pe șapte ani (inițiat în 2024) cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și pentru stabilizarea datoriei publice cu scopul de a respecta pragul de 60% din PIB, indicator depășit deja. În 2024, România a avut un deficit bugetar ESA (standardul UE) de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE. Pentru a stabiliza finanțele publice, guvernele din ultimii ani au luat măsuri severe de ajustare, primele fiind înghețarea pensiilor și salariilor pentru 2025 și unele creșteri de taxe, decise în decembrie 2024. Ulterior, în iulie 2025, noul guvern a înghețat pensiile și salariile și pentru 2026 și a adoptat noi creșteri, semnificative, de taxe.

"Execuția bugetarã la opt luni confirmã continuarea procesului de consolidare fiscalã și faptul cã mãsurile adoptate produc efecte. Este important cã aceastã ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuã sã susținã economia și proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie sã pãstrãm însã, obligatoriu, o abordare prudentã în perioada urmãtoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântãritã cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictã și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidãrii fiscale," a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Fără impozite noi în 2027 și 2028, scăderea TVA imediat cum se poate, plafon deductibil pentru Pilonul 3 majorat, prelungirea TVA de 9% la locuințe, dar numai câteva luni - Programul Siegfried Mureșan

Veniturile bugetului

Veniturile totale au însumat 468,1 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2026, în creștere cu 11,4% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,85 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA, cât și de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 42,86 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,1% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (16,6%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (19,1%). Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (3,1%), a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 147,53 miliarde lei, în creștere cu 7,1% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 29,55 miliarde lei, consemnând o creștere de 9,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (11,7%, an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 103,35 miliarde lei, în creștere cu 25,2% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (21,1% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+7,5%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (23,76 miliarde lei în ian-aug 2026, comparativ cu 22,1 miliarde lei în ian-aug 2025).

CITEȘTE ȘI PSD anunță că vrea guvernarea. Mesajul transmis S&P

Veniturile din accize au însumat 32,35 miliarde lei, nivel similar celui din perioada corespunzătoare a anului trecut, în condițiile creșterii cu 9,3% an/an a încasărilor din accizele pentru produsele energetice. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 33,91 miliarde lei, consemnând o contracție de 9,8%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 43,38 miliarde lei, în creștere cu 37,7% (an/an).

Cheltuielile bugetului

Cheltuielile totale în sumă de 527,53 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 4,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele opt luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 26,4% din PIB la 25,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde lei, în scădere cu 4,26 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

CITEȘTE ȘI Primele vești bune după discuția din România cu S&P. Specialiștii prezenți la întâlnire nu văd ca România să intre în junk

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 67,83 miliarde lei, în creștere cu 7,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 42,05 miliarde lei, cu 8,86 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,0% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde lei în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 236,64 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 8,71 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,48 milioane lei).

CITEȘTE ȘI FOTO Bolojan și Nazare, la examen cu S&P pentru a evita intrarea în junk. Ministrul Finanțelor: Am discutat deschis și despre dificultățile perioadei actuale, inclusiv despre incertitudinile politice și presiunile externe

Alte cheltuieli au fost de 9,3 miliarde lei, în scădere cu 2,69 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 52,24 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,1 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 miliarde lei la 97,05 miliarde lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

CITEȘTE ȘI România avea, anul trecut, 5,76 milioane salariați. Botoșani și Teleorman - cele mai mici salarii. La polul opus, București

De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele opt luni este cu 27 miliarde lei, respectiv cu 67,3%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul aparării.

Investitiile din primele opt luni ale anului 2026