ULTIMA ORĂ DOCUMENT Fără impozite noi în 2027 și 2028, scăderea TVA la 19% imediat cum se poate, indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit - Programul Guvernului Mureșan

Numărul de parlamentari, redus cu 13%. Taxarea muncii va fi redusă

Programul de guvernare promite un guvern mai mic: mai puțini demnitari, instituții comasate, funcții de suport puse în comun, salarizare echitabilă și un singur centru de coordonare a digitalizării, prin următoarele măsuri:

• reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce înseamnă o reducere de 13%;
• maximum 3 secretari de stat pe minister;
• comasări de agenții și instituții centrale din domenii similare sau cu competențe suprapuse, care prin reorganizare reduc dublarea unor procese administrative sau fragmentarea serviciului public oferit cetățeanului
• de la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare se întorc în economie prin reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate reduce deficitul; suma se stabilește anual în legea bugetului, pe baza execuției, și se publică împreună cu destinația fiecărei economii;
• Centre de servicii partajate pentru funcțiile de suport (resurse umane, financiar, IT) ale agențiilor cu sub 100 de posturi;
• Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune;
• Reforma Bucureștiului: transferăm de la sectoare la Primăria Generală funcțiile ale căror beneficii nu pot fi separate pe sectoare (urbanism, transport public, educație și sănătate) și realocăm resursele financiare corespunzător, într-un mecanism integrat cu reforma zonei metropolitane;
• Reforme conexe: eliminarea alocărilor ad-hoc și în cascadă din transferurile guvernamentale; Programul „Anghel Saligny” cu buget multianual fix și cofinanțare locală, proporțională cu capacitatea lor financiară.

DOCUMENTUL INTEGRAL POATE FI VĂZUT AICI

Reforma companiilor de stat: Fără al 13-lea și al 14-lea salariu și a bonusuri nejustificate

Documentul prevede mai puține companii de stat, mai bine administrate, care nu mai generează costuri nejustificate pentru buget: fiecare este restructurată, vândută sau dobândește o justificare clară de interes public, iar veniturile din valorificarea activelor statului sunt direcționate către români.

• În 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică; listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată. Absența unei decizii în termen se raportează public, împreună cu motivul întârzierii;
• Întreprinderile publice locale care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, intră într-un proces de analiză, sub monitorizarea autorităților publice tutelare, pentru restructurarea și eficientizarea activității lor, în scopul eliminării pierderilor;
• Companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării, indiferent de încadrarea în ratingul de la punctul 2.3;
• Orice pachet de vânzare, listare sau parteneriat public-privat se realizează printr-un proces competitiv, cu evaluare independentă și rezultat public, respectând trei condiții: nu se vinde sub valoarea de piață; listarea nu este folosită pentru acoperirea unor deficite curente; companiile care asigură servicii esențiale nu rămân fără operator;
• Programul de listări prin oferte publice la Bursa de Valori București începe în 2027, conform prevederilor legale în vigoare. Statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu răscumpără pachetele minoritare private;
• Veniturile din listări și privatizări au destinație publică, stabilită prin lege, și nu pot fi folosite pentru cheltuieli curente, ci doar pentru investiții. Banii din listări și privatizări merg direct în investiții în cazul majorărilor de capital ale companiilor sau în conturi de economii și investiții cu facilități fiscale ale copiilor din România și în acordarea de facilități suplimentare la fondurile de pensii din pilonul II, pensii facultative, conturi de economii și investiții pentru români sau pensii ocupaționale
• Consilii de administrație și de supraveghere formate din profesioniști, selectați legal și transparent, reduse ca număr, împreună cu comitetele aferente; eliminarea provizoratelor mai mari de 7 luni, termenul legal prevăzut de OUG nr. 109/2011, până la finalul anului 2026;
• Orice contract de mandat semnat începând cu noile mandate prevede evaluare anuală pentru consiliul de administrație sau de supraveghere și pentru conducerea executivă.
• Oprirea acordării celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute integral de stat, a decontărilor nejustificate de vacanțe, a primelor de diverse sărbători sau a beneficiilor de diverse tipuri, de la primul exercițiu bugetar complet, după audit juridic al contractelor colective în vigoare; economiile se raportează public;

Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite. Eliminare cumul pensie salariu la stat

La capitolul stimularea econommiei și a muncii, programul prevede:

• Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide;
• Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (adoptat în Senat);
• Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite. Cota unică se menține; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânare;
• Criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap;
• Stimularea mobilității forței de muncă, care leagă zonele cu șomaj de cele cu deficit de personal;
• Revizuirea Legii dialogului social și a contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;
• Extensie unică de 12 luni, până la 31 iulie 2027, a termenului pentru TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025; fără prelungiri ulterioare;
• Pachet de sprijin pentru HoReCa, axat pe impact multiplicat: prima pentru turismul incoming, OMD național (structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri), digitalizarea fișei de cazare și adaptarea legislației privind închirierile pe termen scurt;
• Reformarea ajutoarelor sociale: retragere graduală la angajare și condiționarea beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau formare;
• Continuăm subvenția NEET, program european finanțat până în 2029: angajatorii primesc 2.250 lei/lună timp de 12 luni pentru fiecare tânăr încadrat, cu vârsta între 16 și 30 de ani, înregistrat ca șomer la ANOFM, cu obligația de a menține raportul de muncă cel puțin 18 luni; ne angajăm să păstrăm măsura și în următorul exercițiu financiar european; extinderea, prin instrumentele existente, a subvenției la angajare pentru absolvenții de studii tehnice încadrați ca juniori în industria IT în primele 12 luni, cu ținta de 5.000 de juniori integrați anual până în 2030;
• Extinderea învățământului dual și a uceniciei, cu facilități pentru firmele care formează și angajează;

Revizuirea ajutoarelor de stat

Sunt propuse mai puține scheme de ajutor de stat, o singură structură și un singur criteriu: banii publici merg către companiile care exportă, înlocuiesc importuri sau urcă în lanțurile de valoare europene, iar din firmele românești care cresc facem campioni regionali.

• Inventar complet, în șase luni, al tuturor schemelor de ajutor de stat și de minimis, indiferent de autoritatea care le acordă (ministere, agenții), cu buget angajat, beneficiari și rezultate, publicat integral prin extinderea registrului RegAS de la evidența plăților la evidența rezultatelor;
• O singură structură pentru ajutoarele de stat, care elaborează, administrează și monitorizează toate schemele naționale; ministerele propun politica sau avizează propunerile de scheme din toate domeniile în cadrul unui comitet interministerial sub Prim-Ministru și nu mai administrează bani; Consiliul Concurenței își păstrează rolul de aviz și de contact cu Comisia Europeană;
• Reducere: schemele care nu contribuie la export și nu creează valoare adăugată se închid la expirare și nu se prelungesc; nicio schemă nouă fără evaluare de impact înainte de aprobare și fără clauză de expirare;

Energie: Mai multe surse regenrabile și mai multă stocare

Documentul prevede finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și a investițiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, stocare în baterii și proiecte de stocare prin pompare (Tarnița-Lăpuștești, Frasin, Bicaz etc.), susținute de contracte pentru diferență. Alte măsuri:

• Retehnologizarea Unității 1 și decizia finală, cu finanțare asigurată, pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă;
• Continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni numai în condiții de viabilitate economică demonstrată și explorarea altor tehnologii de reactoare modulare;
• Consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde;
• Lansarea primei proceduri de concesionare pentru energie eoliană offshore în Marea Neagră;

Controale ANAF concentrate pe evaziunea cu impact bugetar mare

La capitolul consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, programul prevede reorganizarea ANAF astfel încât să controleze pe bază de risc, nu la întâmplare. Alte măsuri:

• Statul implementează politici prin care să ajungă să își plătească datoriile la timp: reducerea termenelor de rambursare a TVA și a arieratelor bugetului de stat și ale bugetelor asigurărilor sociale față de contribuabili; se vor crea mecanisme de compensare directă și reciprocă a creanțelor certe, lichide și exigibile, respectiv a sumelor datorate cu obligațiile fiscale ale firmei la buget;
• Simplificarea relației contribuabililor cu administrația fiscală prin reducerea raportărilor repetitive și reutilizarea datelor deja disponibile la ANAF, introducerea unor mecanisme de notificare și corectare voluntară a abaterilor formale, dezvoltarea de îndrumare digitale interactive, precum și evaluarea periodică a costurilor administrative asociate obligațiilor de raportare;
• Reorganizarea ANAF: coordonare unitară a controlului, colectării și trezoreriei între nivelurile central și teritorial; funcții-suport consolidate; conduceri teritoriale ocupate prin concurs, fără interimate prelungite;
• Analiza de risc consolidată la nivel central, cu scor de risc pentru fiecare contribuabil și o platformă integrată care corelează e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile, funcțională până la 30 iunie 2027; controalele operative și inopinate se declanșează pe profil de risc, după verificări documentare la distanță;
• Concentrarea resurselor pe evaziunea cu impact bugetar mare: fraudele de TVA și rambursările cu indicatori de risc, subdeclararea sectorială și transferul artificial al profitului;
• Digitalizarea Registrului unic de control și implementarea unei soluții informatice care să asigure evidența centralizată și accesul la istoricul complet al controalelor efectuate la nivelul fiecărui contribuabil;
• Decalajul de TVA scade semnificativ până în 2030; resursele de control se îndreaptă spre marea evaziune, nu spre contribuabilii corecți;
• Înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne, interoperabile, cu protecție și replicare a datelor; schimb automat de informații între instituțiile statului, astfel încât contribuabilul nu mai comunică aceeași modificare mai multor autorități;
• Spațiul Privat Virtual devine punctul unic de interacțiune: situație fiscală consolidată pe contribuabil, notificări automate la neconcordanțe, feedback permanent și canale digitale diversificate de comunicare;
• Declarații precompletate și validate automat, câmpuri reduse, eliminarea graduală a raportărilor redundante, inclusiv în materie de TVA; nicio informație transmisă deja prin e-Factura, SAF-T sau case de marcat nu se mai cere a doua oară;

Indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit

Programul propus de guvernul Siegfried Mureșan prevede scăderea deficitului pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană, fără impozite noi: prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile. 

• Traiectorie anuală de deficit 2026–2028 înscrisă în program, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu, și păstrarea ratingului de țară în categoria investițională;
• Clauza de predictibilitate fiscală: consultare instituționalizată permanentă cu mediul de afaceri și Pact de stabilitate economică între Guvern, Parlament și mediul privat, pe minimum doi ani, fără schimbări fiscale bruște;
• Indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit și cu avizul Consiliului Fiscal;
• Regula cheltuielilor permanente: nicio majorare de cheltuială permanentă fără spațiu bugetar identificat;
• Fondurile de pensii pot investi mai mult în economie și în infrastructură, prin modificarea legislației de către ASF, ca sursă de capital intern pentru companiile românești
• Deficitul bugetar pe 2026 rămâne în țintă: 6,2% din PIB în termeni cash și 6,0% din PIB în termeni ESA; rectificarea bugetară se adoptă în 30 de zile de la învestirea Guvernului, fără majorarea deficitului; obiectivele Planului bugetar-structural pe termen mediu se mențin, cu deficit sub 3% din PIB în 2030;
• Bugetul pe 2027 se adoptă de Parlament până la 31 decembrie 2026; proiectul se publică de Guvern până la 30 noiembrie 2026;
• Reguli de cheltuieli pe durata mandatului: cheltuielile de personal coboară gradual spre 7,9% din PIB în 2031; cheltuielile de asistență socială rămân constante ca pondere în PIB, ca regulă de disciplină fiscală; indexările pensiilor și alocațiilor se aplică potrivit legii și în limitele traiectoriei de deficit, iar spațiul fiscal câștigat peste acestea se folosește pentru reformele care rezolvă probleme structurale, nu pentru majorări suplimentare;
• Încasarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR și utilizarea instrumentului SAFE (16,68 mld. euro) pentru apărare și infrastructură cu utilizare duală;
   

Legea salarizării unitare, fără diminuări de venituri, să se adopte până la 31 octombrie 2026

Un alt capitol vizează corectarea modului de salarizare în sectorul public. Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar vrea ca noua lege a salarizării unitare să se adopte până la 31 octombrie 2026: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști.

Reforma pensiilor speciale va fi finalizată

Pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională, cuantumul se recalculează după contribuție și vechime, iar particularitățile misiunii se reflectă în vârsta standard de pensionare și în condițiile de muncă, cu perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de ieșire, se arată în document.

Sănătate: „Banii urmează pacientul”

În domeniul Sănătății, principiul de guvernare propus este: banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate. Măsuri:

• Finanțarea spitalelor se face pe serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit. Tarifele reflectă costul real și complexitatea cazurilor și includ sumele plătite astăzi separat pentru influențe salariale. Sistemul DRG se actualizează, iar CNAS contractează serviciile în funcție de necesarul județean și regional, de calitate și de rezultate;
• CNAS evoluează de la plătitor și administrator de contracte la cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, în numele pacienților. Contractarea se face pe baza nevoilor reale de sănătate, a activității, accesibilității, calității și rezultatelor, după o metodologie transparentă. Casele de asigurări își consolidează capacitatea de analiză, contractare, audit clinic și control, inclusiv la nivel regional;
• FNUASS rămâne fundamentul solidar al finanțării sănătății și garantul accesului la pachetul de bază. Asigurările suplimentare și complementare, voluntare și opționale, acoperă doar servicii și opțiuni din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraților și fără transferul obligațiilor sistemului public. Cadrul lor este transparent și protejează asigurații. Eventualele stimulente fiscale se analizează în funcție de impactul bugetar;
• Politica medicamentului trece de la administrarea prețurilor și a listelor la achiziție strategică și competiție. Se folosesc mai mult medicamentele generice și biosimilare, se respectă ghidurile de tratament, iar achizițiile centralizate se folosesc acolo unde produc economii. Economiile obținute vor fi reinvestite în accesul pacienților la medicamente, iar medicamentele cu risc de discontinuitate în aprovizionare vor fi monitorizate permanent, pentru identificarea din timp a soluțiilor de prevenire;
• CNAS va primi instrumente legale și instituționale pentru negocierea reală a prețurilor și condițiilor de rambursare, prin mecanisme de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, acorduri bazate pe rezultate și cuantificarea beneficiului terapeutic. Obiectivul este reducerea semnificativă a timpului dintre autorizarea europeană și accesul efectiv al pacientului la terapiile inovatoare, cu menținerea sustenabilității finanțării;
• Capacitatea spitalicească se adaptează nevoilor reale: paturile cu grad redus de ocupare se reconvertesc, pe baza unei analize publice, în ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijire pentru pacienți cronici și paliație. Îngrijirile paliative devin prioritate națională, cu cel puțin 2.000 de paturi suplimentare până în 2028, prin contractare suplimentară de către casele de asigurări și prin reconversia paturilor slab utilizate. În paralel se dezvoltă serviciile în ambulatoriu și la domiciliu și terapia durerii pentru pacienții cu boli progresive sau incurabile;
• Managementul spitalelor publice va fi consolidat, prin mai multă autonomie și instrumente reale de organizare pentru manageri și șefii de secție, obiective asumate la nivelul spitalului și al secțiilor și un cadru de lucru care sprijină și recunoaște munca efectiv depusă, nu doar prezența la muncă;
• Rețeaua de servicii va fi reorganizată astfel încât resursele să fie orientate către formele de îngrijire care răspund efectiv nevoilor comunității. În paralel, va fi construit un ecosistem digital integrat și interoperabil, cu punct unic digital de acces pentru pacient și registre naționale de boli, care să reducă raportările redundante și să ofere instituțiilor din sănătate instrumente moderne de analiză, planificare și control;
• Medicina de familie devine pilonul prevenției și al îngrijirii continue, cu rol consolidat în depistarea precoce și în managementul bolilor cronice. Ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS crește, cu ținte anuale măsurabile. Finanțarea recompensează serviciile efectiv acordate și rezultatele obținute, iar sarcinile administrative ale medicilor de familie se reduc prin digitalizare;
• Prevenția va deveni prima linie a sistemului de sănătate, începând înainte de naștere. Vor fi consolidate intervențiile pentru sănătatea maternă, accesul gravidelor la consultații și investigații, identificarea sarcinilor cu risc și screeningul neonatal. Educația pentru sănătate va fi dezvoltată sistematic, începând din școală. Vaccinarea va fi promovată activ și extinsă prin lărgirea listei vaccinurilor compensate și gratuite, actualizarea schemelor pentru copii și adulți și dezvoltarea programelor pentru grupurile cu risc; pentru vaccinurile cu impact major asupra sănătății publice, accesul va putea fi extins și la persoanele neasigurate;
• Pacienții oncologici și cei cu boli rare vor beneficia de trasee medicale integrate și predictibile, de la suspiciune și diagnostic precoce până la tratament și monitorizare

Educație: Revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu

Programul promite ținte bugetare explicite pentru educație și cercetare: cheltuielile publice pentru educație cresc gradual către minimum 6% din PIB (15% din bugetul general consolidat), iar cele pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1% din PIB (jumătate din nivelul mediu al UE de 2%) — ambele domenii fiind subfinanțate față de standardele europene — cu traiectorie anuală publică, defalcată pe surse (buget de stat, fonduri europene, privat). Altă măsuri:

• Reforma curriculară și formarea competențelor de bază: revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare, programe naționale pentru literație și numerație, creșterea componentei experimentale și practice (laboratoare, ateliere), integrarea gândirii critice, a educației digitale și a utilizării responsabile a inteligenței artificiale, programe remediale și de excelență, echilibrarea efectivelor în clase, modernizarea metodelor de predare și formarea profesorilor, consiliere școlară și stare de bine în școală, dezvoltarea accelerată a învățământului tehnologic și dual;
• Legătura liceu – piața muncii: monitorizarea longitudinală a traseului absolvenților, corelarea ofertei educaționale cu nevoile economiei, stimulente pentru operatorii economici implicați în practică, extinderea învățământului dual, creșterea expunerii elevilor la mediul profesional și universitar, consolidarea orientării școlare și profesionale, promovarea sportului și a educației sociale, parteneriat interinstituțional pentru reintegrarea tinerilor NEET;
• Evaluare obiectivă și standardizată: standarde naționale de evaluare pentru toate ciclurile, platformă digitală națională de evaluare, evaluări standardizate cu rezultate clare pentru elevi și părinți, revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu, noul bacalaureat din 2030, utilizarea rezultatelor pentru fundamentarea politicilor publice, consolidarea evaluării formative, protejarea autorității profesorului în notare și un „digital twin” al fiecărei școli pentru monitorizarea progresului
• Universități performante și accesibile: revizuirea finanțării pe criterii de performanță, susținerea programelor ȘTIM, extinderea programelor „Primul student din familie" și a burselor sociale, sisteme de avertizare timpurie a abandonului universitar, monitorizarea traseului profesional al absolvenților, programe de studii în parteneriat cu mediul de afaceri, internaționalizarea universităților, promovarea eticii, a integrității și a siguranței în mediul academic;
• Consolidarea carierei didactice și de cercetare: simplificarea și digitalizarea recrutării și mobilității, sprijin și mentorat pentru profesorii și cercetătorii debutanți, stimulente pentru profesorii din mediul rural și disciplinele ȘTIM, consolidarea statutului și autorității profesionale, salarizare predictibilă și actualizarea plății cu ora, regândirea normei didactice, formare inițială și continuă, ajustarea efectivelor de elevi la clasă, profesionalizarea managementului educațional (directori, inspectori) și modernizarea managementului universitar și al institutelor de cercetare; introducerea unei prime de performanță, decisă la nivelul fiecărei școli, care înlocuiește actuala gradație de merit: 10–20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre cadrele didactice ale unei unități, acordată pe perioade de 12 sau 24 luni;

Justiție: Delegările și detașările vor fi strict limitate

La capitolul justiție, programul prevede că „delegările și detașările vor fi strict limitate prin impunerea unor durate maxime cumulative, prin interzicerea delegărilor încrucișate, precum și prin obligativitatea organizării unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere după ocuparea acestora prin delegare pentru o perioadă de maximum șase luni. 

• Funcțiile de vicepreședinte vor fi ocupate prin concurs similar cu cel organizat pentru funcția de președinte. Concursurile pentru funcții de conducere vor fi organizate obligatoriu de două ori pe an, pe baza unui calendar anunțat de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii până la finalul lunii ianuarie. Componența comisiilor de examen se va stabili aleatoriu dintre judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile pentru a face parte dintre acestea, constituind atribuție de serviciu ce nu poate fi refuzată, iar plaja privind membrii din afara sistemului judiciar va fi lărgită. Componența comisiilor de examen se va publica, pentru a fi verificate conflictele de interese și participarea în alte comisii. Un judecător sau procuror poate fi membru al unei comisii de examinare o singură dată în decursul a 3 ani. Aceeași regulă se aplică și în cazul membrilor care nu sunt magistrați. Nu vor exista membri de drept;
• Completurile de judecată trebuie să fie stabile, iar repartizarea aleatorie a dosarelor să fie garantată. Situațiile în care un membru al completului poate fi înlocuit se stabilesc limitativ prin lege, iar modificările se vor face numai pentru motive obiective, care vor fi expres menționate în dosar. Suplimentar, se impune un audit extern, independent și periodic al repartizării aleatorii, ce se va extinde asupra aplicației informatice, a regulilor de utilizare, a intervențiilor umane și a modificării parametrilor, concluziile acestuia fiind publicate;
• Consiliul Superior al Magistraturii va fi legitimat de întregul corp profesional. Membrii aleși ai Consiliului vor fi desemnați prin vot la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional: judecătorii din toată țara, indiferent de instanță, vor alege membrii secției pentru judecători, iar procurorii de pe lângă toate parchetele vor alege membrii secției pentru procurori, cu reprezentarea echilibrată a instanțelor și parchetelor și cu proceduri clare de alegere și revocare. De asemenea, membrii colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor vor fi aleși de adunările generale și vor primi un rol întărit în deciziile de organizare internă. Toate hotărârile colegiului de conducere vor fi motivate, sub sancțiunea nulității, și publicate pe site-ul instanței;
• Cariera magistraților trebuie să fie bazată pe competență. Promovarea nu se va mai realiza în niciun caz doar pe baza evaluării dosarului profesional, devenind obligatorii pentru toate nivelurile proba scrisă și probele pe criterii verificabile și contestabile. Va fi eliminată promovarea pe loc, în care magistratul continuă aceeași activitate, la aceeași instanță sau același parchet, dar primește un salariu mai mare.
• Inspecția Judiciară trebuie să fie reformată cu scopul asigurării imparțialității sale. Inspectorul-șef, adjunctul său și inspectorii judiciari vor fi selectați prin concursuri organizate de CSM, cu comisii independente, pe baza unor criterii publice, reguli de incompatibilitate și control judecătoresc.
• Intervențiile procurorilor ierarhic superiori în dosare trebuie să fie limitate la cazuri expres prevăzute. Procurorul general și procurorii-șefi DNA și DIICOT nu trebuie să mai poată interveni în orice dosar penal, infirmând măsurile și soluțiile procurorului de caz pentru aspecte de oportunitate;
• Competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați trebuie reevaluată în vederea asigurării unei răspunderi penale eficiente, cu păstrarea garanțiilor necesare protejării independenței acestora;
• Lupta împotriva violenței domestice trebuie să fie întărită prin implementarea unui instrument unic de evaluare a riscului, folosit de poliție, parchete și instanțe, prin monitorizarea electronică generalizată a agresorilor față de care a fost dispusă o interdicție de apropiere, precum și prin desemnarea unor procurori specializați;
• În întregul sistem de justiție va fi implementat un singur dosar electronic integrat cu ECRIS V, cu migrarea datelor. Cele două centre de date finanțate anterior prin PNRR trebuie să devină funcționale. Este necesară interconectarea cu celelalte instituții publice pentru obținerea rapidă de informații necesare soluționării dosarelor. Plata taxelor, depunerea cererilor și consultarea dosarelor trebuie să se realizeze pe o platformă unică.
• Registrul Comerțului trebuie să devină mai rapid, cu asigurarea securității cibernetice a MyPortal ONRC și a interconectării cu alte baze publice de date. Autoritatea Națională pentru Cetățenie va trece în subordinea MAI, astfel încât să fie asigurată cooperare cu Inspectoratul pentru Imigrări și Evidența Populației
   

Digitalizarea Statului: Un singur centru de decizie

Digitalizarea statului se face de sus în jos, dintr-un singur loc, cu standarde obligatorii și livrare rapidă, arată documentul. Măsurile în acest sens sunt următoarele:

• Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea ADR și a altor instituții cu responsabilități tangențiale în digitalizare, cu atribuții formale și obligatorii asupra tuturor proiectelor digitale din administrația centrală și ca sursă de standarde și soluții pentru cea locală, în subordinea Prim-Ministrului; excepție doar pentru apărare și zonele sensibile din ordine publică;
• Un Chief Digital Government Officer național, profesionist apolitic cu experiență în industrie, cu mandat și pârghii legale de implementare; echipă cu regim de remunerare competitiv cu piața privată;
• O singură strategie națională de transformare digitală, cu jaloane și termene, care leagă politicile deja adoptate (cloud guvernamental, interoperabilitate) și coboară cu propuneri de soluții standard (arhitectură sau schemă logică de sistem pentru diferitele nevoi: site-uri, aplicații software în administrația publică etc.) până la ultima primărie și agenție; digitalizarea declarată prioritate națională apolitică, care nu se renegociază la fiecare schimbare de guvern; centrul unic este punctul unic de raportare națională către Comisia Europeană pentru foaia de parcurs Digital Decade și consultă structurat și periodic mediul privat;
• Standardizare obligatorie: norme tehnice comune și module reutilizabile pentru toate componentele digitale ale statului; nicio achiziție publică de soluții digitale care nu respectă standardele naționale nu mai primește finanțare, din bugetul național sau european; standardul privește arhitectura, interoperabilitatea și datele, iar procedura devine mai flexibilă: mecanisme fast-track pentru testarea și adoptarea soluțiilor inovatoare și creșterea ponderii achizițiilor publice inovatoare de la circa 5% la media europeană de 9%;
• Cloud-ul guvernamental și centrele de date ca infrastructură națională deținută de stat, cu interoperabilitate reală între registrele de bază, securitate cibernetică și protecția datelor ca argument de încredere pentru cetățeni;
• Foaie de parcurs pentru digitalizarea administrației locale, care livrează 80% din serviciile publice și cele opt „evenimente de viață” după care Europa măsoară e-guvernarea: soluții standard furnizate de la centru, nu dezvoltate separat de fiecare primărie;
• Implementarea rapidă a proiectelor de fundament (identitatea digitală – e-ID și platforma fiscală). „O singură raportare către stat”: Guvernul trebuie să asigure aplicarea legii conform căreia instituțiile publice nu mai pot solicita firmelor informații deja deținute de o altă instituție;
• Servicii construite pe experiența utilizatorului: punct unic digital de interacțiune cu statul, portofel digital, 50% din serviciile publice complet online și 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028;
• Alfabetizare digitală pentru administrație și cetățeni: competențe digitale minime certificate pentru funcționari, cu stimulente, și programe pentru vârstnici și persoanele cu competențe reduse, în parteneriat cu bibliotecile, Poșta și ONG-urile;
• Inteligența artificială în stat, auxiliară și sub control uman: automatizarea proceselor interne, analiză de risc în ANAF, asistență în justiție și sănătate, cu registrul aplicațiilor publice și reguli de utilizare aliniate legislației europene; sandbox de reglementare pentru inteligența artificială, prevăzut de AI Act, operațional în parteneriat cu mediul privat;
• Scor public de digitalizare pentru fiecare instituție, raport anual independent și „bugetare pe performanță digitală”: o parte din finanțare se leagă de scorul obținut.

Transporturi: TAROM va fi privatizată

În domeniul Transporturilor, programul de guvernare propune privatizarea competitivă, cu termen la TAROM: 

„Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii zece ani; niciun leu public nou, nici direct, nici mascat în datorii neplătite către alte companii de stat; privatizare competitivă, cu termen; legăturile aeriene esențiale se asigură prin contract de serviciu public, deschis oricărui operator”, se menționează în program. 

Ale măsuri:

• Aeroportul Otopeni și Portul Constanța: oprirea răscumpărării pachetelor minoritare și listarea la bursă a unor pachete din ambele companii; noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare se concesionează competitiv;
• Piața transportului de persoane se deschide: licența pentru autocarele interjudețene se acordă, pe criterii obiective, oricui le îndeplinește; pe calea ferată, orice operator licențiat primește trase pe criterii nediscriminatorii; avizele, autorizațiile și atestatele de la minister și de la companiile sale se obțin digital, cu termen de răspuns;
• Calea ferată de călători: contracte atribuite competitiv, pe loturi, pe calendarul stabilit prin lege, din 2028, fără prelungiri prin atribuire directă; trenurile noi, proprietatea statului, urmează operatorul câștigător; pe rutele rentabile compensația se retrage, iar dreptul de operare se licitează, operatorul plătind statului;
• Mersul trenurilor construit pe nevoile călătorilor: orar cadențat, cu tren la oră fixă pe axele principale; trenurile goale, păstrate doar pentru că pierderea o acoperă subvenția, dispar; CFR Călători și Metrorex își cresc veniturile proprii prin mai mulți călători, spații din gări și stații închiriate prin licitații transparente și terenuri valorificate direct sau transferate autorităților locale;
• Metroul: din următorul contract de serviciu public, compensația se alocă pe baza costurilor unui operator eficient, comparat public, ca sumă fixă multianuală, cunoscută dinainte; împreună cu Capitala și cu Ilfovul, o autoritate metropolitană contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun; liniile și trenurile noi se comandă capabile de operare automată;

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a reafirmat sâmbătă dimineață, cu câteva ore înaintea depunerii la Parlament a programului de Guvernare și a listei miniștrilor, că nu își depune mandatul, transmițându-i liderului PSD Sorin Grindeanu că ”degeaba” îi cere acest lucru în fiecare zi, fiindcă va merge la vot în Parlament.

Lista cu miniștrii propuși în guvernul Siegfried Mureșan

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a reafirmat sâmbătă dimineață, cu câteva ore înaintea depunerii la Parlament a programului de Guvernare și a listei miniștrilor, că nu își depune mandatul, transmițându-i liderului PSD Sorin Grindeanu că ”degeaba” îi cere acest lucru în fiecare zi, fiindcă va merge la vot în Parlament.

Cu o zi în urmă, Siegfried Mureșan a prezentat lista cu miniștrii propuși să facă parte din noul Guvern, în care PNL va deține 7 portofolii, USR - 5, iar UDMR -3.

Lista completă este următoarea: 

1. Ministrul Afacerilor Interne și viceprim-ministru: Mircea Abrudean (PNL) 
2. Ministrul Apărării Naționale și viceprim-ministru: Radu Miruță (USR) 
3. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru: Tánczos Barna (UDMR) 
4. Ministrul Justiției: Andrea Chiș (independentă) 
5. Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (PNL) 
6. Ministrul Afacerilor Externe: Oana Țoiu (USR) 
7. Ministrul Sănătății: Oana Gheorghiu (PNL) 
8. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Cătălin Drulă (USR) 
9. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Cseke Attila (UDMR) 
10. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Raluca Turcan (PNL)
11. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoș Pîslaru (PNL) 
12. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Irineu Darău (USR) 
13. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Diana Buzoianu (USR) 
14. Ministrul Energiei: Sebastian Burduja (PNL) 
15. Ministrul Culturii: Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) 
16. Ministrul Educației și Cercetării: Mihai Dimian (PNL) 
17. Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru: Dan Reșitnec (USR)