Sindicatul din Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU) București și mai mulți șefi din cadrul Administrației, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, au dat în judecată Consiliul General al Municipiului București (CGMB), pe primarul general Gabriela Firea, Prefectura București, precum și Compania Municipală Cimitire București SA, controlată de municipalitate, cerând suspendarea hotărârii CGMB din august prin care gestiunea serviciului public local privind cimitirele și crematoriile a fost delegată Companiei Municipale Cimitire.
Prima acțiune intentată a fost cea a Sindicatului, înregistrată luna trecută pe rolul Curții de Apel București, care între timp și-a și declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului București. Într-un alt proces, anterior, Sindicatul Liber din Administrația Cimitirelor a cerut anularea hotărârii CGMB de înființare a Companiei Municipale Cimitire, însă a pierdut în primă instanță către finalul lunii octombrie și are posibilitatea să facă recurs.
Luna aceasta, hotărârea CGMB nr. 536/2018 privind delegarea gestiunii serviciului public de interes local privind cimitirele și crematoriile umane din Municipiul București către Compania Municipală Cimitire București SA a fost atacată în contencios administrativ la Tribunalul București, cerându-se suspendarea, de către Bogdan Gabriel Țapu, șeful cimitirului Reînvierea, Andrei Borină Duță, șeful cimitirului Iancu nou, și Marius Daniel Sandu.
Andrei Borină Duță și Adela Frecățeanu, șefa Serviciului juridic al ACCU, fostă șefă a crematoriului Cenușa, au cerut Tribunalului București, tot luna aceasta, și suspendarea hotărârii CGMB nr. 720/2018 privind înființarea de către Primăria Capitalei a Direcției Generale de Administrare București. Prin această hotărâre au fost desființate ALPAB, Administrația Străzilor, Administrația Fondului Imobiliar și cea a Cimitirelor, noua Direcție preluând activitatea și personalul acestora.
În procesul pierdut în octombrie la Tribunalul București, Sindicatul Liber din Administrația Cimitirelor cerea anularea hotărârii CGMB de înființare a Companiei Municipale Cimitire cu argumentul că aceasta ar fi trebuit adoptată cu voturile a două treimi din consilierii Capitalei, referindu-se la patrimoniul municipalității, ceea ce nu s-a întâmplat, hotărârea fiind luată cu votul majorității simple.
Sindicatul mai acuza că hotărârea ar avea un "scop vădit ilicit și ilegal", respectiv desființarea ACCU și înlocuirea sa cu compania municipală, "creează în mod nelegal o structură paralelă cu structurile autorităților publice locale și care, în mod vădit, videază de atribuții, prerogative și de funcționalitate organele admnistrației publice locale legitime, cu grave consecințe pentru funcționarea autorităților publice legal constituite" și "este de natură să încalce principiile constituționale ale economiei de piață, cât și prevederile Legii 21/1996 a Concurenței".
Problema sindicatului a fost că nu a reușit, în viziunea instanței, să demonstreze ce interes legitim are în proces și ce drept i-a fost încălcat prin actul atacat.
"La interpelarea instanței, reclamantul precizează că reprezintă membrii de sindicat din tabelul anexat, acestia nefiind introduși în cererea de chemare în judecată, și are interes, deoarece membrii de sindicat au plecat la Compania Municipală Cimitire București SA, odata cu înființarea acesteia. (...) instanța nu poate înțelege cum se vatămă un interes legitim privat prin plecarea membrilor de sindicat ai reclamantului la Compania Municipală Cimitire București SA, odată cu înființarea acesteia, în condițiile în care tocmai principiile constituționale ale economiei de piață și ale concurenței, invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, permit o astfel de plecare", se arată în motivarea Tribunalului București de respingere a acțiunii Sindicatului.
Acțiunea în justiție a fost inițiată de USR în mai anul trecut, la Tribunalul București, fiind solicitată instanței anularea hotărârilor CGMB de înființare a 20 de companii din holdingul municipal creat la inițiativa Gabrielei Firea. Singura care nu a fost contestată a fost cea de înființare a Trustului de Clădiri Metropolitane SA, care fusese adoptată cu votul a două treimi dintre consilieri. De asemenea, la acea dată nu fusese adoptată încă hotărârea de înființare a Companiei Municipale Cimitire București SA.
"(...) aportul în bani cu care Municipiul București contribuie la capitalul social al societăților provine din patrimoniul Municipiului București, deci hotărârile de înființare a societăților sunt hotărâri care vizează patrimoniul municipalității. (...) fiecare dintre hotărârile ce fac obiectul prezentei cereri au fost adoptate cu majoritate simplă (...). Hotărârile în cauză vizeaza patrimoniul municipalității, motiv pentru care era obligatorie adoptarea acestora cu majoritate calificată - două treimi din totalul consilierilor în funcție", au susținut în instanță avocații USR, la procesul inițial, de la Tribunalul București.
Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, hotărârile privind patrimoniul sunt adoptate cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție, spre deosebire de cele privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, stabilirea de taxe și impozite locale, participarea la programe de dezvoltare, organizarea urbanistică sau asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice sau persoane juridice, care se iau cu votul majorității simple a consilierilor.
Tribunalul București a respins însă argumentul USR și cererea de anulare a respectivelor hotărâri CGMB de înființare a celor 20 de companii municipale.
"Hotărârile CGMB ce fac obiectul cererii în anulare nu vizează patrimoniul, singura ipoteză în care ar fi fost reținută obligativitatea cvorumului de 2/3 din numărul total al consilierilor în funcție. (...) Prin adoptarea respectivelor hotărâri, Municipiul București nu a transmis altui subiect de drept niciun bun aflat în patrimoniul său, ci, prin aceste hotărâri, controlează și gestionează serviul public - la nivel de fiecare societate la care acesta este acționar majoritar. (...) Pentru înființarea societăților, Municipiul București nu a adus ca aport niciun bun mobil sau imobil din patrimoniul său, aportul în numerar (la capitalul acestora – n.r.) reprezintă o cheltuială efectuată de Municipiul București care a fost aprobată anterior, prin act distinct, respectiv, la data aprobării bugetului Municipiului București, devenind astfel cheltuială bugetară. Ca atare, Tribunalul constată că hotărârile CGMB supuse analizei au fost adoptate cu respectarea dispozițiile legale incidente. În consecință, Tribunalul reține că cererea reclamantelor este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile pentru desființarea hotărârilor adoptate de CGMB, a căror anulare se cere", a apreciat instanța de fond, care a respins solicitarea USR în octombrie 2017.
Reclamantele au făcut însă recurs, iar acum Curtea de Apel București le-a dat câștig de cauză, dispunând definitiv anularea hotărârilor CGMB de înființare a celor 20 de companii municipale.
