Până astăzi au fost depuse patru cereri de plată, iar România a primit în total fonduri în valoare de 10,72 miliarde euro (50,08% din total), reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv pentru REPowerEU) și a primelor 3 cereri de plată.
Astăzi, Comisia Europeană a aprobat preliminar cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro, din PNRR, astfel că suma încasată de România va ajunge la 13,34 miliarde euro, în urma celei de-a patra cereri.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragioș Pîslaru, avertizează însă în Guvern că:
”Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei bimplicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”.
Ministrul adaugă că, la acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR.
În privința celor 45 de ținte și jaloane, aferente reformelor rămase de implementat în PNRR, situația se prezintă astfel:
- 7 ținte și jaloane sunt considerate îndeplinite la nivelul MIPE;
- 38 ținte și jaloane în curs de îndeplnire:
- 14 ținte și jaloane sunt considerate reforme cu impact semnificativ, dintre care un număr de 11 necesită o inițiativă legislativă, astfel:
- Un număr de 9 acte normative la nivel de lege supuse aprobării Parlamentului și implică acord politic:
* Discutate cu Comisia Europeană (Desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă, legea consolidată privind integritatea);
* Se așteaptă opinia Comisiei Europene (Reforma ANAF - introducerea unei structuri de stimulare cu malus/bonus pentru funcționarii ANAF în legătură directă cu performanța indicatorilor-cheie, lege privind adoptarea de măsuri pentru digitalizarea și eficientizarea activității în domeniul cercetării, dezvoltării și susținerii inovării);
* Fac obiectul renegocierii cu Comisia Europeană (legea salarizării unitare, Legea apelor, Decarbonizare, Cod administrativ – Cadre de competență);
* Aflate deja în Parlament (CATUC).
- Un număr de 2 acte normative de nivel de Guvern (HG/ Ordin);
- Strategie biodiversitate și implementarea vămii electronice.
Circa 24 de ținte și jaloane nu au un impact semnificativ, susține MIPE.
Deși Guvernul nu mai poate emite proiecte de lege, MIPE arată că propunerile de acte normative care vizează implementarea reformelor vor fi transmise Parlamentului spre aprobare după următorul calendar:
1. Cele pentru care avem opinia favorabilă a COM vor fi depuse până la data de 15.05.2026;
2. Cele pentru care se așteaptă opinia Comisiei Europene vor fi depuse până la data de 22.05.2026;
3. Cele care fac obiectul renegocierii cu Comisia Europeană vor fi depuse până la data de 31.05.2026;
Impactul potențial al neîndeplinirii acestor reforme se ridică la peste 7,5 mld. euro.
UPDATE Premierul Bolojan a arătat că proiectele vor fi depuse ca inițiative legsilative în Parlament de membrii partidelor care formează Guvernul.
Celelalte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare.
Potrivit sursei citate, acestea nu presupun inițierea de acte normative și pot fi îndeplinite prin finalizarea obiectivelor de investiție asociate și a achizițiilor de echipamente sau prin ducerea la îndeplinire a ultimelor acțiuni asociate reformelor.
