Sánchez, din ce în ce mai izolat, a replicat că partenerii săi din UE au reacționat într-un mod „egoist” și „ilegal” la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord, relatează Politico, potrivit News.ro.
Deși aproape toți acești migranți s-au întors acum în Maroc — și niciunul nu a trecut pe teritoriul continental al UE — cei 22 de lideri și-au exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la amenințarea la adresa frontierelor UE și au subliniat că decizia lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți fără autorizație constituie un „factor de atracție” care a alimentat criza.
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și prim-ministrului irlandez, Micheál Martin, cei 22 de lideri au făcut referire directă la necesitatea cooperării la nivelul UE în ceea ce privește politici precum programul de regularizare a migranților de la Madrid.
„Avem datoria de a descuraja în mod eficient și de a combate fără încetare migrația ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, consolidarea frontierelor noastre externe și abordarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracție, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranți în situație neregulată”, au scris liderii.
Madridul a respins afirmația potrivit căreia schema de regularizare a țării ar fi declanșat criza din Ceuta și a subliniat că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în exclavă nu ar fi eligibilă să beneficieze de această măsură.
„Acest proces se bazează pe condiții foarte specifice, cum ar fi dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei. În plus, termenul limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului, care a fost lansat în aprilie, a fost în iunie.
Însă aceste explicații nu par să-i fi convins pe liderii UE care au semnat scrisoarea adresată lui Costa, Von der Leyen și Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o ședere legală”, au continuat aceștia.
Ca semn al amenințării crescânde la adresa spațiului Schengen de liberă circulație al UE și al caracterului exploziv al migrației ca problemă politică paneuropeană, semnatarii scrisorii s-au declarat dispuși să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în cadrul blocului.
Pe lângă Merz și Meloni, scrisoarea a fost semnată de liderii din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
Aceștia au solicitat organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru a conveni asupra pașilor următori.
Roma și Copenhaga au luat inițiativa în redactarea scrisorii.
Sánchez îi critică aspru pe omologii săi „egoiști”
Într-o scrisoare adresată lui von der Leyen, Costa și Martin, Sánchez i-a criticat dur pe omologii săi europeni care „au ales să atace Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din Spațiul Schengen”.
Meloni a fost prima care a propus joi suspendarea Spaniei din zona formată din 29 de țări în care controalele la frontierele interne au fost în mare parte eliminate. Vineri, Italia a impus restricții privind libera circulație din Spania către porturile și aeroporturile italiene. Franța a intensificat, de asemenea, controalele la frontiera cu Spania din cauza valului de migranți din Ceuta.
În scrisoarea sa, la care a avut acces POLITICO, prim-ministrul socialist al Spaniei a susținut că solicitările de excludere a Spaniei din spațiul Schengen sunt „nu numai contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate care ne leagă”, ci și „intereselor pe termen lung ale Europei și bunului simț elementar”.
Sánchez s-a apărat împotriva acuzațiilor că Spania nu ar reuși să protejeze frontierele externe ale UE și a citat date care arată că țara sa a înregistrat jumătate din numărul de intrări ilegale față de Italia între 2021 și 2026. El a subliniat, de asemenea, că nu este prima dată când migranții sunt folosiți ca armă împotriva membrilor blocului și a reamintit încercarea Belarusului din 2021 de a semăna haos în UE prin facilitarea trecerii migranților în Polonia și în mai multe țări baltice.
Prim-ministrul Spaniei a adăugat că statele membre ale UE care au susținut propunerea de suspendare au fost „motivate de prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice”.
„În contextul internațional actual, Uniunea Europeană nu își poate permite acest tip de reacție egoistă, polarizantă și ilegală”, a scris el.
Scrisoarea în termeni fermi a lui Sánchez subliniază tensiunea crescândă dintre prim-ministru și numeroșii lideri ai UE care și-au exprimat sprijinul pentru excluderea temporară a Spaniei din spațiul Schengen.
